Dr. Constantin Cojocaru : PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI - Varianta Cojocaru [Document : MCC]

[SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#000000][B]PARLAMENTUL ROMÂNIEI-CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT-PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI (Varianta Cojocaru)[/B]

[B]Parlamentul României adoptă prezenta lege:[/B][/COLOR][/FONT][/SIZE]
[B]
[SIZE=3][FONT=arial]ART. I[/FONT][/SIZE][/B][SIZE=3][FONT=arial]
Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429-2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel:

[B]1. La articolul 6, după alin. (2), se va introduce un alt alineat (3) care va avea următorul cuprins:[/B]
“(3) Autorităţile publice vor consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor entice, culturale şi religioase.”

[B]2. Alin. (5) al articolului 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(5) Consiliul Naţional al Informaţiei Publice este garantul dreptului la informaţie corectă al cetăţenilor ţării.”

[B]3. La articolul 31, după alin. (5), se adaugă noile alienate (6), (7), (8), (9), (10), (11), cu următorul cuprins:[/B]
“(6) Comisia Naţională a Informatiei Publice este o autoritate autonomă a statului român care reglementează activitatea de culegere, stocare, prelucrare şi difuzare a informatiei de interes public, potrivit legii.

(7) Comisia Naţională a Informaţiei Publice coordonează activitatea serviciilor publice de presă, de radio şi de televiziune.

(8) Preşedintele Comisiei Naţionale a Informaţiei Publice este ales prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.

(9) Prevederile articolelor 82, 83, 84, 95, 96, 97 şi cele ale alin. (14) al articolului 137 se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Comisiei Naţionale a Informaţiei Publice.

(10) Preşedintele Comisiei Naţionale a Informaţiei Publice numeşte şi revoacă pe conducătorii serviciilor publice de presă, de radio şi de televiziune.

(11) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Informaţiei Publice se stabilesc prin lege organică.”

[B]4. Alin. (2)al aricolului 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română.”

[B]5. Alin. (2) al articolului 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.”

[B]6. Alin. (3) al articolului 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“ (3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naţionale a Româiei, membrii Curţii de Conturi, Preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Preşedintele Comisiei Naţionale a Informaţiei Publice, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.”

[B]7. Alin. (8) al articolului 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“ (8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.”
[B]
8. Articolul 58 va avea următorul cuprins:[/B]
“ (1) Avocatul Poporului este ales prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani.
(2) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertătile persoanelor fizice.
(3) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici o altă funcţie publica sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(4) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică.”

[B]9. La articolul 59, după alin. (2) se va introduce un nou alineat (3) cu următorul cuprins:[/B]
“(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, organelor competente ale Ministerului Public.”
[B]
10. Articolul 60 va avea următorul cuprins:[/B]
“ Avocatul Poporului prezintă Parlamentului rapoarte, anual, la cererea Parlamentului, sau din proprie iniţiativă. Rapoartele pot conţine sesizări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi recomandări privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.”

[B]11. Alin. (2) al articolului 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
„(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Repreyentanţilor.”

[B]12. Articolul 62 se modifică astfel:[/B]
– Denumirea marginală va fi: “ Alegerea membrilor Parlamentului”
- Alineatele (1), (2) şi (3) vor avea următorul conţinut:

“ (1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.

(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de parlamentar, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.

(3) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.”
[B]
13. Alin. (1), (2), (3) şi (4) ale articolului 63 se modifică şi vor avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa.
(3) Camera Reprezentanţilor nou aleasă se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. În această periodă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”
[B]
14. Articolul 64 va avea următorul cuprins:[/B]
“ (1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta.

(2) Camera reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se allege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.

(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare.

(4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.

(5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor.”
[B]
15. Articolul 65 se abrogă.[/B]

[B]16. Articolul 66 va avea următorul cuprins:[/B]

“ (1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.

(2) Camera Reprezentanţilor se întruneşte şi în sesiunui extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor.

(3) În caz de mobilizare sau de război, ca şi în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Camera Reprezentanţilor îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

(4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.”

[B]17. Articolul 67 va avea următorul cuprins:[/B]
“ Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.”

[B]18. Articolul 68 va avea următorul cuprins:[/B]
(1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice.
(2) Camera Reprezentanţilor poate hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.”

[B]19. Secţiunea a 2-a se va numi “ Statutul parlamentarilor”, iar Articolul 69 se modifică astfel:[/B]
- Alineatul (1) va avea următorul conţinut:
[COLOR=#ff0000][B]“[/B][/COLOR][COLOR=#800000]([/COLOR][COLOR=#ff0000]1[/COLOR][COLOR=#800000])[B] În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului.[/B][/COLOR][COLOR=#ff0000][B]”[/B][/COLOR]

[B]20. Articolul 70 se modifică astfel:[/B]
- Denumirea marginală va fi: “Mandatul parlamentarilor”
- Articolul va avea următorul conţinut:
“ (1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.

(2) Calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a a Camerei Reprezentanţilor nou aleasă sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.”

[B]21. Alin. (1) şi (2) ale articolului 71 se modifică şi vor avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului european.
(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate.”
[B]
22. Articolul 72 va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

(2) Parlamentarii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţiniţi sau arestaţi decât după încuviinţarea Camerei Reprezentanţilor şi după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În caz de infracţiune flagrantă, parlamentarii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Reprezentanţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera Reprezentanţilor constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”
[B]
23. Alin. (1) si litera c) de la alin. (3) ale articolului 73 vor avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(3) c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;”
[B]
24. Articolului 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui României, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

(2) Preşedintele îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanţilor.
(3) Parlamentarii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă prezinta propunerile legislative Camerei Reprezentanţilor.
(4) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen de două ori, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile.”

[B]25. Articolul 75 se abrogă.[/B]
[B]
26. Articolul 76 va avea următorul cuprins:[/B]

“(1) Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi în Cameră.
(3) La cererea Preşedintelui României sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă, stabilită potrivit propriului regulament de organizare şi funcţionare.
[B]
27. Alin. (2) al articolului 77 va avea următorul cuprins:[/B]
“(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii.”
[B]
28. Alin. (1) al articolului 79 va avea următorul cuprins:[/B]
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Camerei Reprezentanţilor, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi cordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.”
[B]
29. Alin. (2) al articolului 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului următorul jurământ:
“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
[B]
30. Alin. (2) al articolului 84 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate.”

[B]31. Articolul 85 se modifică astfel:[/B]
- Denumirea marginală va fi: „ Atribuţiile Preşedintelui”
- Articolul 85 va avea următorul cuprins:
“ (1)Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) Numeşte şi revocă pe primul – ministru şi pe membrii Guvernului României;

b) prezidează şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii;

c) închie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege;

d) acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

e) acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state în România;

f) este comandantul forţelor armate şi îndeplinaşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

g) declară mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, pe care o supune aprobării Parlementului, în cel mult 5 zile de la declarare;

h) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanşarea agresiunii;

i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia;

j) adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

k) dizolvă Parlamentul, în cazul în care acesta refuză să ia în dezbatere şi /sau să adopte, în termen de 45 zile de la iniţiere, un proiect de lege propus de Preşedintele României sau de cetăţeni;

l) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

m) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;

n) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

o) acordă graţierea individuală.”

(2) În cursul unui an, Preşedintele poate dizolva Parlamentul o singură dată.

(3) Preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele şase luni ale mandatului său şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

[B]32. Articolul 86 se abrogă.

33. Articolul 87 se abrogă.

34. Articolul 88 se abrogă.

35. Articolul 89 se abrogă.

36. Articolul 90 va avea următorul cuprins:[/B]

“(1) Poporul are dreptul, oricând, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional.

(2) Referendumul se organizează la iniţiativa Preşedintelui României sau la iniţiativa unui număr de cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul de iniţiere a referendumului trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 dr semnături în sprijinul acestei iniţiative.

(3) Preşedintele României este obligat să organizeze referendumul iniţiat de cetăţeni în termen de cel mult 30 zile de la înregistrarea initiativei cetăţenilor la Administraţia Prezidenţială.

(4) Organizarea referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.

[B]37. Articolul 91 se abrogă.

38. Articolul 92 se abrogă.

39. Articolul 93 se abrogă.

40. Articolul 94 se abrogă.

[/B][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][B]41. Articolul 95 va avea următorul cuprins:[/B]
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

[B]42. Alin. (1) şi (2) ale articolului 96 se modifică şi vor avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Parlamentul, cu votul a cel puţin două treimi din numărul mambrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.”

[B]43. Alin. (2) al articolului 97 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(2) În termen de 45 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte.”

[B]44. Articolul 98 va avea următorul cuprins:[/B]
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi îndeplini atribuţiile, interimatul se asigură de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor.

(2) Atribuţiile prvăzute la articolul 85, lit. a), j), k) şi articolul 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.”

[B]45. Alin. (1) alarticolului 102 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(2) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administratţiei publice.”

[B]46. Articolul 103 se abrogă.[/B]

[B]47. Alin. (1) al articolului 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop commercial.”
[B]
48. Articolul 107 va avea următorul cuprins:[/B]
(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Parlamentului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului.

(2) Dacă primul-ministru se află în una din situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României numeşte un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

(3) Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.”
[B]
49. Alin. (4) al articolului 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
„(2) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, se aprobă de Preşedintele României şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.”

[B]50. Articolul 109 va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Guvernul răspinde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege organică.”

[B]51. Articolul 110 se abrogă.[/B]
[B]
52. Alin. (1) al articolului 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie.”

[B]53. Articolul 112 va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor.

(2) Parlamentul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.”

[B]54. Articolul 113 se abrogă.

55. Articolul 114 se abrogă.

56. Alin. (1) şi (5) ale articolului 115 se modifică şi vor avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Ordonanţele sunt aprobate de preşedintele României.”

“(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Parlament şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere.”
[B]
57. Articolul 125 va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Judecătorii sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii. Ei sunt inamovibli, în condiţiile legii.

(2) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

(3) Prevederile articolelor 83, 84, 95, 96 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi judecătorilor.

(4) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege organică.”
[B]
58. Articolul 132 va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Procurorii sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii. Ei îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

(3) Prevederile articolelor 83, 84, 95, 96 şi 97 se aplică, în mod corespunzător şi procurorilor.

94) Statutul procurorilor se aprobă prin lege organică.”
[B]
59. Alin. (2), (3) şi (4) ale articolului 133 se modifică şi vor avea următorul cuprins:[/B]
“(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
---a) 5 judecători aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii;
---b) 5 procurori aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii;
---c) 6 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţe professional şi morală, aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii;
---d) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit,dintre membrii prevăzuţi la alineatul (2) literele a)-c).

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.”

[B]60. Alin. (1) alarticolului 134 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Consiliul Superior al Magistraturii avizează candidaturile pentru funcţiile de judecători şi procurori, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.”
[B]
61. Articolul 137 va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.

(2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.

(3) Prin referendum, se poate aproba înlocuirea monedei naţionale cu moneda Uniunii Europene.

(4) Toate operaţiunile de încasări şi plăţi dintre persoanele fizice şi juridice române, inclusiv operaţiunile de creditare, se fac cu moneda naţională, leul.

(5) Singura instituţie autorizată să emită însemne monetare şi să crească sau să diminueze cantitatea de bani în circulaţie este Banca Naţională a României.

(6) Banca Naţională a României nu poate creşte cantitatea de bani în circulaţie într-un ritm superior celui al creşterii producţiei, respectiv al produsului intern brut al ţării.

[COLOR=Red](7) [/COLOR][COLOR=#b22222]Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru constituirea de reserve internaţionale ale României.[/COLOR] [B] [COLOR=Red]

[/COLOR][/B][COLOR=Red](8) [/COLOR][COLOR=#b22222]Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaţionale ale României.[/COLOR] [B][COLOR=Red]
[/COLOR][/B]
(9) Rezervele internaţionale ale României sunt formate exclusiv din aur, numerar şi depozite în valută, deţinute de statul roman şi păstrate la Banca Naţională a României.

(10) Rezervele internaţionale ale României nu pot fi folosite decât pentru acoperirea unor nevoi temporare ale statului roman, cu aprobarea Parlamentului.

[COLOR=Red](11) [/COLOR][COLOR=#b22222]Guvernatorul Băncii Naţionale a României este ales prin vot universal, uninomial, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.[/COLOR]

(12) Prevederile articolelor 82, 83, 84, 95, 96 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi pentru funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale a României.

(13) Dacă funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale a României devine vacantă ori dacă Guvernatorul este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlamentul României.

(14) Organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României se stabilesc prin lege organică.”

[B]62. Articolul 138 va avea următorul cuprins;[/B]
“(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.

(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului.

(3) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate, fără deficite sau excedente.

(4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale.

(5) În caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urganţă, Guvernul poate contracra împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, în condiţiile legii.

(6) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile îninte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică bugetul de stat al anului precedent, până la adoptarea noului buget.

(7) Bugetele locale se elaborează şi se execută în conditiile legii.

(8) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

(9) Statul român constituie şi administrează Fondul Naţional de Pensii Publice, în condiţiile legii.

(10) Fondul Naţional de Pensii Publice este alimentat din: contribuţiille obligatorii ale angajaţilor şi angajatorilor, potrivit legii; profiturile obţinute din investiţiile făcute din resursele Fondului Naţional de Pensii Publice; împrumuturi de la bugetul de stat, aprobate de Parlament, potrivit legii.

(11)Pensiile de la Fondul Naţional de Pensii Publice se calculează şi se acorda pe baza principiului contributivităţii.

(12) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Naţional de Pensii Publice pentru finanţarea cheltuielilor bugetului public naţional.

(13) Este interzisă constituirea de fonduri de pensii private obligatorii.

[B]63. Alin. (1) şi (2) ale articolului 139 se modifică şi vor avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.

(3) Este interzisă constituirea altor fonduri publice în afara bugetului public naţional şi a Fondului Naţional de Pensii Publice.
[B]
64. Alin. (3), (4),(5) şi (6) ale articolului 140 se modifică şi vor avea următorul cuprins:[/B]
“(3) La cererea Parlamentului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.

[COLOR=Red](4) [/COLOR][COLOR=#b22222]Cei 18 consilieri de conturi ai Curţii sunt aleşi, prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Ei sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acetuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute pentru judecători.[/COLOR]

(5) Consilierii de conturi ai Curţii aleg, pri vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.

(6) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de lege.”

[B]65. La articolul 140, după alineatul (6), se adaugă alineatele (7) şi (8), care vor avea urm[torul cuprins:[/B]
“(7) Prevederile articolelor 82, 84, 95, 96, şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi membrilor Curţii de Conturi.
(8)Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se stabilesc prin lege organică.”
[B]
65. Articolul 142 va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Curtea Constituţională este garantul Supremaţiei Constituţiei.
[COLOR=#b22222](2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit[/COLOR][B][COLOR=Red].[/COLOR][/B]
(3) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
(4) Curte Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de lege
(5) Prevederile articolelor 82, 84, 95, 96 şi 97 se aplică, în mod corespunyător, şi membrilor Curţii Constituţionale.
(6) Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se stabilesc prin lege organică.”
[B]
66. Articolul 143 va avea următorul cuprins:[/B]
“Judecătorii Curţii Constituţionle trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior şi să nu fi fost membrii ai Parlamentului şi/sau ai Guvernului.
[B]
67. Literele a), b), c) şi e) ale articolului 146 vor avea următorul cuprins:[/B]
---a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

---b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor sau a unui număr de ce puţin 40 de parlamentari;

---c) se pronunţă asupra constituţionalitaţii Regulamentului Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari;

---e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţiile publice, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.”

[B]68. Alin. (1) al articolului 147 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de accord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.

Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”
[B]
69. Alin. (1) şi (5) ale articolului 148 se modifică şi vor avea următorul cuprins:[/B]
(1) Transferarea unor atribuţiuni către instituţiile comunitare, conform tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi exrcitarea în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin legi adoptate de Parlament, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor săi.

(5) Guvernul transmite Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.”

[B]70. Articolul 149 va avea următorul cuprins:[/B]
“Aderarea României la tratate militare internaţionale se face prin legi adoptate de Parlament, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor săi.”

[B]71. Alin. (1) al articolului 150 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Revizuirea Constitiţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.”

[B]72. Alin. (1) al articolului 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:[/B]
“(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Parlament, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.”
[B]
73. Alin. (2) al articolului 151 se abrogă, iar alin. (3) al acestui articol va devein alin. (2).[/B]

[B]74. La articolul 155, după alin. (6), se va introduce un alt alin. (7), care va avea următorul cuprins:[/B]
“(7) În termen de un 180 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului Naţional de Pensii Publice şi va prezenta spre aprobarea Parlamentului legea Fondului Naţional de Pensii Publice, care va prevedea şi sursele de completare a activului net al acestui fond.”[/FONT][/SIZE]