Dr. Constantin Cojocaru - Manifest GATA - LEGEA COJOCARU privind despagubirea cetatenilor Romaniei [Bucuresti, 1 August 2008]

[SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400][B]Dr. Constantin Cojocaru[/B][/COLOR] - [B][COLOR=#2f4f4f]Manifest: GATA! LEGEA COJOCARU privind despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul trecut, prin Legea 15/1990, din proprietatea lor comună în proprietatea statului român.[/COLOR][/B] [B]

FRAŢI ROMÂNI, A venit timpul să ne unim şi să acţionăm pentru a ne elibera ŢARA de tagma jefuitorilor, pentru a ne recâştiga dreptul de a fi proprietari pe capitalurile şi veniturile realizate din munca noastră![/B][INDENT][I]
Gata cu utilizarea banilor şi a statului ca instrumente de jefuire a cetăţenilor!
Gata cu îmbogăţirea prin hoţie, corupţie şi înşelăciune!
Gata cu economia oligarhică!
Gata cu mafia politică!
Gata cu nomenclaturiştii şi securiştii transformaţi în politicieni!
Gata cu guvernanţii afacerişti, care s-au îmbogăţit furându-şi propriul popor!
Gata cu sărăcirea şi umilirea neamului românesc!
Gata pentru o economie democratică, productivă şi competitivă!
Gata pentru crearea unui sistem financiar care să apere capitalurile şi veniturile cetăţenilor!
Gata pentru construirea unui stat popular, care să ne garanteze drepturile şi libertăţile!
Gata pentru îmbogăţirea prin muncă, inovaţie şi economisire!
Gata pentru o clasă mijlocie înstărită, capabilă să deţină puterea economică şi politică şi să-şi impună propriile valori morale: munca, hărnicia, inventivitatea, spiritul de întreprindere, cinstea, demnitatea, solidaritatea socială şi naţională!
Gata pentru întoarcerea acasă a tuturor românilor care şi-au părăsit ţara şi familiile în căutarea unui loc de muncă!
Gata pentru prosperitate, demnitate şi credinţă!
GATA PENTRU ROMÂNIA NOASTRĂ![/I][/INDENT]

[B]Stimaţi concetăţeni,[/B]

[COLOR=#000000] [B]1.[/B][/COLOR] În timpul regimului comunist, în perioada 1948-1989, cetăţenilor României le-a fost interzis dreptul de a avea capital în proprietate privată. Cetăţeanul a avut dreptul să aibă în proprietate privată numai unele bunuri de consum – casă, autoturism, mobilier, etc. Nu şi capital. Statul comunist a preluat o parte – circa o treime – din veniturile create de cetăţeni şi a transformat-o în capital real – fabrici, uzine, hoteluri, spaţii comerciale, etc. – care a intrat, formal, conform Constituţiei, în proprietatea comună, a întregului popor, de fapt, atribuţiile dreptului de proprietate fiind exercitate de statul comunist. Aceasta a fost, în fond, esenţa regimului comunist – lipsa dreptului cetăţeanului la proprietate privată asupra capitalului – de aici decurgând şi încălcarea celorlalte drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

[B]2.[/B] Abolirea regimului comunist [B]ar fi trebuit să se concretizeze în trecerea imediată şi integrală a capitalului din proprietatea comună (comunistă) a întregului popor în proprietatea privată a celor din ale căror venituri a fost acumulat acest capital, adică în proprietatea privată a tuturor cetăţenilor României[/B]. Această formă de privatizare a capitalului acumulat în timpul regimului comunist a fost propusă prin proiectul de reformă cunoscut sub denumirea de [COLOR=#006400][I][B]„VARIANTA COJOCARU”[/B][/I][/COLOR]. A se vedea, în acest sens, lucrările: [I][B]„[URL="https://codexcybernetique.com/threads/263-Dr-Constantin-COJOCARU-Restructurarea-economiei-rom%C3%A2ne%C5%9Fti-%C3%AEmpropriet%C4%83rirea-popula%C5%A3iei-Titlurile-de-proprietate-%28TDP-uri%29-Privatizarea-De-ce-Cum-Pentru-cine"]PRIVATIZAREA: DE CE? CUM? PENTRU CINE?[/URL]”[/B][/I], 1990; [I][B]„[URL="https://codexcybernetique.com/threads/270-Dr-Constantin-COJOCARU-IESIREA-DIN-PRAPASTIE-Varianta-Cojocaru-PROGRAM-ECONOMIC-PENTRU-NATIUNEA-ROMANA-capitalism-national-democratic-Capitolul-1-partea-I-a-1997"]IEŞIREA DIN PRĂPASTIE[/URL]”[/B][/I], [/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]1998 [/FONT][/SIZE][I][SIZE=3][FONT=arial][[COLOR=#000000]NR1 :[/COLOR][COLOR=#ff0000] A.[/COLOR][URL="https://codexcybernetique.com/threads/270-Dr-Constantin-COJOCARU-IESIREA-DIN-PRAPASTIE-Varianta-Cojocaru-PROGRAM-ECONOMIC-PENTRU-NATIUNEA-ROMANA-capitalism-national-democratic-Capitolul-1-partea-I-a-1997"] Partea -1a[/URL] ; [COLOR=#ff0000]A. [/COLOR][/FONT][/SIZE][URL="https://codexcybernetique.com/threads/272-Dr-Constantin-COJOCARU-IE%C5%9EIREA-DIN-PR%C4%82PASTIE-II-LEGEA-PROPRIET%C4%82%C5%A2II-%C5%9EI-PROSPERIT%C4%82%C5%A2II-ROM%C3%82NILOR-III-FILE-DIN-ISTORIA-UNEI-LUPTE-NETERMINATE-p2-p3"][SIZE=3][FONT=arial]Partea -a2a[/FONT][/SIZE][/URL][/I][SIZE=3][FONT=arial][I]][/I]; [I][B]„[URL="https://codexcybernetique.com/threads/276-Dr-Constantin-COJOCARU-CRIMA-NUMIT%C4%82-PRIVATIZARE-CAPITALISMUL-POSTCOMUNIST-%C3%8EN-VARIANT%C4%82-ROM%C3%82NEASC%C4%82-Bucure%C5%9Fti-2008-Varianta-Cojocaru-art-2005-p-1"]CRIMA NUMITĂ PRIVATIZARE[/URL]”[/B][/I], 2008[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial] [I][[/I][/FONT][/SIZE][I][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#000000]NR2 :[/COLOR][/FONT][/SIZE][/I][SIZE=3][FONT=arial][I] [COLOR=#b22222]A. [URL="https://codexcybernetique.com/threads/276-Dr-Constantin-COJOCARU-CRIMA-NUMIT%C4%82-PRIVATIZARE-CAPITALISMUL-POSTCOMUNIST-%C3%8EN-VARIANT%C4%82-ROM%C3%82NEASC%C4%82-Bucure%C5%9Fti-2008-Varianta-Cojocaru-art-2005-p-1"]Partea -1a[/URL] ; A. [URL="https://codexcybernetique.com/threads/281-Dr-Constantin-COJOCARU-CRIMA-NUMIT%C4%82-PRIVATIZARE-PRIVATIZAREA-POSTDECEMRIST%C4%82-%C2%96-O-CRIM%C4%82-ABOMINABIL%C4%82-A-fost-adoptat%C4%83-%C2%93Varianta-anti-Cojocaru%C2%94-art-2006-p-2"]Partea -a2a[/URL] ; A. [URL="https://codexcybernetique.com/threads/287-Dr-Constantin-COJOCARU-CRIMA-NUMIT%C4%82-PRIVATIZARE-PRIVATIZARE-PRIN-TR%C4%82DARE-PRIVATIZAREA-STATULUI-ROM%C3%82N-DECONSPIRAREA-%C2%93REFORMEI%C2%94-POSTDECEMBRISTE-art-2006-p-3"]Partea -A3a[/URL] ; A. [URL="https://codexcybernetique.com/threads/296-Dr-Constantin-COJOCARU-CRIMA-NUMIT%C4%82-PRIVATIZARE-BLESTEMUL-JAFULUI-INFLA%C5%A2IA-CA-INGINERIE-FINANCIAR%C4%82-Varianta-Cojocaru-art-2007-p-4"]Partea -a4a[/URL][/COLOR]][/I] [/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial];[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]. Trecerea imediată – în 1990 – a întregului capital în propriettea privată a tuturor cetăţenilor României ar fi determinat crearea, în România, a unei economii de piaţă democratice, productive şi competitive, crearea unei clase mijlocii majoritară în societate, care ar fi deţinut şi puterea economică şi pe cea politică şi ar fi asigurat funcţionarea unui stat de drept, cu adevărat democratic, clasă socială care şi-ar fi impus şi propriile valori morale: munca, hărnicia, inventivitatea, spiritul de întreprindere, cinstea, solidaritatea şi responsabilitatea socială şi naţională.

[B]3.[/B] [B]Guvernanţii României postcomuniste au încălcat drepturile de proprietate ale românilor, [U][COLOR=#b22222]au respins[/COLOR][/U][COLOR=#006400][I]„VARIANTA COJOCARU”[/I][/COLOR][/B], au trecut, mai întâi, prin [U][COLOR=#b22222]Legea 15/1990[/COLOR][/U], cea mai mare parte – peste 95% – a capitalului naţional acumulat în perioada 1948-1989 [B]din proprietatea comună a întregului popor în proprietatea privată a statului[/B], iar, apoi, prin legile „privatizării”, au trecut, vânzând pe nimic, acest capital în proprietatea privată a străinilor şi a unui grup minoritar autohton format din guvernanţi şi camarila acestora. [U][COLOR=#b22222]Au săvârşit, astfel, cel mai mare jaf şi cea mai mare crimă din istorie[/COLOR][/U]. [B]

Pe lângă cele peste 300 miliarde euro cât reprezintă valoarea capitalului care a făcut obiectul jafului numit privatizare, poporul român a fost păgubit şi cu valoarea profiturilor realizate în perioada 1990-2007[/B]. Aceste profituri au fost realizate cu capitalul cetăţenilor acestei ţări şi ar fi trebuit să intre în conturile şi buzunarele acestora. Aşa cum se poate vedea din [URL="https://codexcybernetique.com/threads/262-Dr-Constantin-COJOCARU-repertoriu-documentar-tabele-grafice-Varianta-COJOCARU-Economie-Politica-si-Statul-PROGRAM-ECONOMIC-Legea-COJOCARU?p=570&viewfull=1#post570"]Tabelul nr. 1[/URL] şi [URL="https://codexcybernetique.com/threads/262-Dr-Constantin-COJOCARU-repertoriu-documentar-tabele-grafice-Varianta-COJOCARU-Economie-Politica-si-Statul-PROGRAM-ECONOMIC-Legea-COJOCARU?p=570&viewfull=1#post570"]Graficul nr. 1[/URL], [U][COLOR=#b22222]valoarea acestor profituri se ridică la peste 1.200 miliarde euro actuali[/COLOR][/U]. [B]Până aici, [U][COLOR=#b22222]jaful se ridică, deci, la[/COLOR][/U] 1500 miliarde euro[/B]. La aceasta, trebuie adăugată şi pierderea de PIB, avuţia pe care acelaşi popor român ar fi putut să o creeze în perioada 1990-2008 dacă nu ar fi fost deposedat de capital. Cu avuţia productivă (capital) acumulată până în 1989, în perioada 1990-2008, [B]poporul român ar fi produs, în plus faţă de ce a produs sub povara „reformei”[/B], [B]un PIB suplimentar în valoare de 2.500 MILIARDE EURO[/B].[U][COLOR=#b22222] Iată dimensiunea cifrică, reală, a crimei numită privatizare![/COLOR][/U] Monstruozitatea este exprimată în [URL="https://codexcybernetique.com/threads/262-Dr-Constantin-COJOCARU-repertoriu-documentar-tabele-grafice-Varianta-COJOCARU-Economie-Politica-si-Statul-PROGRAM-ECONOMIC-Legea-COJOCARU?p=570&viewfull=1#post570"]Tabelul nr. 2[/URL] şi [URL="https://codexcybernetique.com/threads/262-Dr-Constantin-COJOCARU-repertoriu-documentar-tabele-grafice-Varianta-COJOCARU-Economie-Politica-si-Statul-PROGRAM-ECONOMIC-Legea-COJOCARU?p=570&viewfull=1#post570"]Graficul nr. 2[/URL].[B] Rog pe toţi cetăţenii ţării, pe toţi specialiştii români, să se gândească la[/B] [COLOR=#006400][B]ce s-ar fi putut face cu aceşti 4.000 miliarde euro[/B][/COLOR], în construcţia de autostrăzi, de regularizare a cursurilor de apă, în producţia de energie electrică hidro, nucleară, eoliană, etc., în industrie, agricultură, servicii, etc.

Prin aşa-zisa privatizare, în România a fost creată o economie oligarhică, în care capitalul este concentrat în proprietatea privată a unui grup minoritar, care nu reprezintă mai mult de 5% din numărul familiilor româneşti, restul neavând capital în proprietate. Este o economie parazitară, în care averile nu s-au acumulat prin crearea de avuţie, ci prin însuşirea şi consumarea avuţiei productive creată înainte de 1989, prin corupţie şi jaf. Este o economie bolnavă, care a creat şi susţine o societate bolnavă. Este [U]o economie în care 80% din PIB îl reprezintă profiturile şi numai 20% salariile[/U]. Salariile românilor reprezintă sub o pătrime din cele europene, nivelul lor făcând, practic, imposibile economisirea şi investiţiile, acumularea de capital. Profiturile sunt transformate în bunuri de lux sau transferate în afara ţării, rămânând aproape nimic pentru investiţii în România. [U]Aşa-zisa creştere economică din ultimii ani este o nouă şi mare manipulare pe care ne-o servesc guvernanţii noştri[/U], o bună parte din PIB fiind obţinută prin transformarea în venituri a capitalului acumulat până în 1989 şi prin contractarea unei imense datorii externe, care a ajuns la peste 70 miliarde euro, adică mai mult de jumătate din PIB. Aşa cum se poate vedea din [URL="https://codexcybernetique.com/threads/262-Dr-Constantin-COJOCARU-repertoriu-documentar-tabele-grafice-Varianta-COJOCARU-Economie-Politica-si-Statul-PROGRAM-ECONOMIC-Legea-COJOCARU?p=570&viewfull=1#post570"]Tabelul nr. 3[/URL] şi [URL="https://codexcybernetique.com/threads/262-Dr-Constantin-COJOCARU-repertoriu-documentar-tabele-grafice-Varianta-COJOCARU-Economie-Politica-si-Statul-PROGRAM-ECONOMIC-Legea-COJOCARU?p=570&viewfull=1#post570"]Graficul nr. 3[/URL], ultimii cinci ani, în care guvernanţii s-au lăudat cu o creştere economică „robustă”, “sănătoasă” de 6,7 şi 8 procente pe an, în realitate, [U]PIB-ul rămas în ţară, pentru români, a scăzut, în anul 2007 fiind mai mic decât cel din anul 2003[/U]. În aceşti ultimi cinci ani, [U][COLOR=#b22222]s-au scurs în afara ţării, pentru plata datoriei externe, pentru plăţi de dobânzi şi dividende, aproape 90 miliarde euro[/COLOR][/U]. Acest BIR creşte continuu, de la un an la altul. În curând, el nu va mai putea fi suportat.
[B]Şi statul român, şi naţiunea română sunt în pericol de dezintegrare![/B]

[B]4.[/B] Prin aşa-zisa [U][COLOR=#b22222]cuponiadă[/COLOR][/U], în proprietatea privată a cetăţenilor României a ajuns 3-4% din capitalul naţional acumulat în perioada 1948-1989. Acest capital este administrat de cele cinci SIF-uri. Valoarea capitalului intrat în administrarea SIF-urilor nu s-a degradat, nu s-a diminuat, nu s-a înstrăinat. Valoarea lui a crescut continuu. Fabricile şi uzinele intrate în proprietatea privată a milioane de cetăţeni şi în administrarea SIF-urilor nu au fost închise, nu au fost demolate, numărul locurilor de muncă a crescut. [B]Aceeaşi soartă ar fi avut-o întregul capital românesc dacă, în 1990, ar fi fost trecut în proprietatea privată a tuturor cetăţenilor României şi, în loc de cinci SIF-uri, am fi avut 500 de SIF-uri. Nu ar fi fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, nu am fi avut 4 milioane de dezrădăcinaţi şi tot atâtea familii destrămate![/B]
[COLOR=#006400][B] Istoria a confirmat valabilitatea VARIANTEI COJOCARU.[/B][/COLOR]

[B]5.[/B] [B]În anul 1948, statul comunist, în mod abuziv, a deposedat cetăţenii României de capitalul pe care-l acumulaseră până la acea dată, acest capital fiind trecut din proprietatea privată a cetăţenilor în proprietatea comună (comunistă) a întregului popor[/B]. Guvernanţii României postdecembriste au recunoscut abuzul făcut de statul comunist şi i-au despăgubit pe cei care fuseseră deposedaţi de capitalul lor. În anul 1948, statul român l-a deposedat pe Malaxa de capital, iar, după 1990, tot statul român l-a despăgubit pe Malaxa pentru capitalul de care îl deposedase. [U][COLOR=#b22222]În 1990, statul român a deposedat poporul român de capital şi tot statul român trebuie să-l despăgubească, acum, sau mai târziu[/COLOR][/U].
[B][COLOR=#b22222]
Ce s-a furat nu rămâne furat![/COLOR] [COLOR=#006400]Se restituie. Se despăgubeşte[/COLOR].
Acum avem un precedent, pe care nu l-am avut în 1990![/B]

[B]6.[/B] Începând cu data de 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, dar marea majoritate a cetăţenilor ţării nu poate beneficia de oportunităţile pe care le oferă această aderare. Uniunea Europeană oferă sprijin financiar nerambursabil (gratuit) cetăţenilor României pentru construirea de noi întreprinderi (afaceri) sau pentru dezvoltarea celor existente. Acest sprijin nu acoperă decât o parte din valoarea investiţiilor în cauză. Restul trebuie să provină din capitalul propriu al întreprinzătorilor. [U]Întreprinzătorul român nu are capital propriu, deoarece a fost deposedat de acest capital de guvernanţii postdecembrişti[/U]. Din acelaşi motiv, nu are nici garanţii cu care să obţină credite de la bănci, în completarea finanţării nerambursabile, pe care ar putea să o obţină de la UE. În 1990, guvernanţii români, împreună cu ciracii lor din massmedia, afirmau că dacă se va aplica VARIANTA COJOCARU, deci dacă cetăţenii vor primi în mod gratuit capital în proprietate privată, îl vor risipi, fiindcă, ziceau ei, omul preţuieşte numai bunurile în schimbul cărora a dat bani. De mulţi ani, UE acordă cetăţenilor Statelor Membre capitaluri în mod gratuit, fără teama că o să le risipească. [B]Încă o confirmare a valabiliatăţii VARIANTEI COJOCARU![/B]

[B]7.[/B] [COLOR=#006400][B]Dreptul de proprietate este sacru şi imprescriptibil.[/B][/COLOR] [U][COLOR=#b22222]Mai devreme sau mai târziu, poporul român va fi despăgubit pentru capitalul de care a fost deposedat, în mod abuziv, de statul român postdecembrist, prin aşa-zisa privatizare[/COLOR][/U]. Mai devreme sau mai târziu, economia oligarhică din România va fi înlocuită cu una democratică, productivă, competitivă. Mai devreme sau mai târziu, societatea românească va scăpa de corupţie şi umilinţă, de sărăcie şi dezbinare şi îşi va impune morala sa bazată pe muncă, inovaţie, demnitate, solidaritate socială şi naţională.[B] Cu cât vom începe mai devreme aceste procese, cu atât mai bine. Putem porni pe drumul renaşterii chiar acum[/B], în anul 2008. Acum, ca şi în 1990, regenerarea economică, socială şi morală a poporului român nu se poate realiza decât prin rezolvarea corectă a problemei proprietăţii asupra capitalului. Toate „reformele” (justiţie, sănătate, educaţie, etc.) pe care politicienii le „implementează” din 1990 încoace rămân vorbe goale [U]atâta timp cât proprietatea asupra capitalului are caracter oligarhic[/U].
[B][COLOR=#006400]
Soluţia pe care [URL="https://codexcybernetique.com/threads/263-Dr-Constantin-COJOCARU-Restructurarea-economiei-rom%C3%A2ne%C5%9Fti-%C3%AEmpropriet%C4%83rirea-popula%C5%A3iei-Titlurile-de-proprietate-%28TDP-uri%29-Privatizarea-De-ce-Cum-Pentru-cine"]am propus-o[/URL][/COLOR][URL="https://codexcybernetique.com/threads/263-Dr-Constantin-COJOCARU-Restructurarea-economiei-rom%C3%A2ne%C5%9Fti-%C3%AEmpropriet%C4%83rirea-popula%C5%A3iei-Titlurile-de-proprietate-%28TDP-uri%29-Privatizarea-De-ce-Cum-Pentru-cine"] în 1990[/URL] pentru rezolvarea acestei probleme nu mai poate fi pusă în practică astăzi[/B]. Acum, [COLOR=#b22222][B]cea mai mare parte a capitalurilor a trecut în proprietate privată[/B][/COLOR]. Unele pe cale licită, cele mai multe pe cale ilicită. Nu este practică nici confiscarea în masă a capitalurilor însuşite prin aşa-zisa privatizare. Mulţi şi le-au însuşit licit, plătind preţul corect. Procesele prin care vom dovedi caracterul licit sau ilicit al averilor acumulate după 1990 trebuie începute imediat şi finalizate cât mai repede, dar nu putem aştepta finalizarea lor pentru a trece la construcţia economiei şi societăţii care să ne aducă prosperitatea şi demnitatea. [COLOR=#006400][B]Trebuie şi putem să începem această construcţie imediat prin adoptarea unei soluţii la fel de simplă şi corectă ca şi aceea pe care am propus-o în 1990[/B][/COLOR]. Atunci puteam trece direct capitalul din proprietatea comună în proprietatea privată a cetăţenilor, cu toate consecinţele care ar fi decurs de aici în plan economic, politic, social şi moral. [B]Acum [COLOR=#006400]putem ajunge la aceleaşi rezultate trecând în proprietatea aceloraşi cetăţeni, timp de 8-10 ani, un procent de 15-20% din venituri, respectiv din PIB, care să fie investite, transformate în capital[/COLOR].[/B]

[B]8.[/B] [B]Iată cum trebuie să procedăm[/B]. [B]Vom adopta LEGEA COJOCARU, prin care vom constitui un Fond Naţional de Despăgubiri şi Investiţii (FNDI), alimentat din: resursele financiare încasate de statul român prin vânzarea şi administrarea capitalului care se mai află, încă, în proprietatea sa; sumele încasate prin instituirea unui impozit progresiv pe avere (terenuri şi clădiri) şi cifra de afaceri, alte surse stabilite prin lege.[/B] Cetăţenii vor primi obligaţiuni emise de statul român, în valoare de 20.000 euro de persoană îndreptăţită. [B]Prin aceste obligaţiuni, statul va recunoaşte că i-a deposedat pe cetăţeni de capital şi se va obliga să-i despăgubească pentru acest capital, într-o perioadă de 10 ani[/B]. Statul va răscumpăra obligaţiunile, treptat, pe parcursul celor 10 ani, dând cetăţenilor, în schimbul obligaţiunilor, sume băneşti din FNDI, care vor fi utilizate exclusiv pentru finanţarea de proiecte de investiţii, după aceleaşi reguli folosite la finanţările nerambursabile oferite din fonduri UE. Inclusiv pentru completarea finanţărilor nerambursabile primite de la UE.

[B]9.[/B] [B]În evaluarea acestei propuneri, vor fi avute în vedere următoarele[/B]:
-- În perioada 2007-2013, România primeşte de la bugetul UE suma de circa [B]30 miliarde euro[/B], adică [U][COLOR=#b22222]4,3 miliarde euro pe an[/COLOR][/U]. Deşi par substanţiale, la prima vedere, aceste sume nu reprezintă, în realitate, nici o zecime din cele ce ar trebui şi ar putea fi investite de cetăţenii României.

[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]-- [/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]În perioada 2008-2013, conform Planului Naţional de Dezvoltare, PIB-ul României ar trebui să fie, în medie, egal cu 140 miliarde euro pe an, din care investiţiile ar putea fi de cel puţin 45 miliarde euro pe an, adică circa o treime din PIB. [U]În condiţiile actuale, în care românii sunt lipsiţi de capital, ei nu pot economisi nici o zecime din ceea ce le trebuie[/U].

[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]-- [/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]Numărul celor îndreptăţiţi să fie despăgubiţi pentru capitalul de care au fost deposedaţi de guvernanţii postdecembrişti este de circa 18 milioane persoane.
[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]
-- [/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]Valoarea totală a despăgubirilor propuse este egală cu suma de 360 miliarde euro (18 milioane persoane x 20.000 euro).

-- În anul 2007, la bugetul consolidat al statului român au fost preluate 31% din veniturile create de cetăţenii ţării. În acelaşi an, în Danemarca, ţară dezvoltată a Uniunii Europene, la bugetul consolidat al statului s-au preluat peste 50% din veniturile create de cetăţenii acelei ţări. [B]Nu inventăm roata. Facem ce fac şi alţii, urmărind, însă, să ne rezolvăm problemele specifice[/B].

-- Prin impozitul progresiv pe avere pe care îl propun, la Fondul Naţional pentru Despăgubiri şi Investiţii vom prelua, anual, 20% din PIB. În următorii 5 ani, 2009-2013, aceasta înseamnă 28 miliarde euro pe an, adică un total de 140 miliarde euro, sau [U]39% din cele 360 miliarde euro – valoarea totală a despăgubirilor[/U]. În aceşti primi 5 ani, vor primi despăgubirea de 20.000 euro nu mai puţin de 7 milioane de români, cei care vor prezenta cele mai competitive proiecte de investiţii.

-- În mod firesc, ca urmare a investiţiilor făcute în perioada 2009-2013, în următorii 7 ani de programare UE, 2014-2020, PIB-ul României va fi mai mare, putând ajunge la o medie de 230 miliarde euro pe an. 20% din această sumă înseamnă 46 miliarde euro pe an. Asta înseamnă mai puţin de 5 ani pentru încheierea procesului de despăgubire. În total, sub 10 ani.

-- [B]Sintetizând, în aceşti următori 10 ani[/B], 2009-2018, vom putea face investiţii suplimentare, în plus faţă de cele pe care le-am face fără aplicarea LEGII COJOCARU, în valoare de 360 miliarde euro. Cu aceste investiţii am putea crea cel puţin 3,6 milioane noi locuri de muncă (un loc de muncă la fiecare 100.000 euro investiţi), adică aproape toate locurile de muncă distruse în ultimii 20 de ani prin [COLOR=#b22222][I]„reforma” [U]mafiot-oligarhică[/U][/I][/COLOR], [B]suficiente pentru a aduce acasă pe toţi dezrădăcinaţii tranziţiei[/B]. În cei 10 ani, investiţia de 360 miliarde euro ne va aduce venituri suplimentare (PIB) în valoare de 600 miliarde euro ([I]o unitate de PIB la 3 unităţi de capital investite, ţinând seama şi de eşalonarea în timp a celor 360 miliarde euro[/I]). 30% din aceste venituri, adică 180 miliarde euro, vor deveni venituri suplimentare la bugetul consolidat al statului.

În condiţii normale, adică fără şpăgi, fără corupţie, în medie, ţinând seama de relieful României, putem construi autostrăzi de cea mai bună calitate, cu 10 milioane euro/km. Ne-ar tebui, deci, numai circa 50 miliarde euro, pentru a construi 5000 km de autostrăzi, care vor tăia de 5 ori ţara de la nord la sud şi de alte cinci ori de a vest la est. Alte 50 miliarde euro, ne-ar fi suficiente pentru a regulariza toate râurile ţării, pentru a scăpa complet şi definitiv România de inundaţii şi pentru a acoperi aproape integral consumul ţării de energie electrică cu aceea produsă în hidrocentrale. Plus irigaţii pentru tot terenul arabil al ţării. [B]Şi tot ne mai rămân 400 miliarde pentru sporirea capitalului şi îmbunătăţirea tuturor celorlalte servicii publice – învăţământ, sănătate, cultură etc[/B]!

[B]10[/B]. [B]Pentru a înţelege mai bine impactul pe care LEGEA COJOCARU îl va avea asupra vieţii românilor, vă propun să coborâm la nivelul localităţilor ţării şi să facem câteva calcule, pe cât de simple, pe atât de lămuritoare.[/B] Să luăm, de exemplu, o comună cu o populaţie de 3.300 de locuitori, din care 2.700 au 18 ani, deci sunt îndreptăţiţi să primească cele 20.000 euro despăgubiri. Aceasta înseamnă 54 milioane euro (2.700 * 20.000). Cu aceşti bani, în acea localitate, se pot construi 54 societăţi comerciale, fiecare cu un capital de 1 milioan de euro – exploataţii agricole, unităţi industriale, de orice fel, unităţi de prelucrare a laptelui, a cărnii, fabrici de ulei, de biocombustibili, de prelucrare a lânii, inului, cânepii, fabrici de textile, de confecţii, unităţi de construcţii, de reparaţii, comerţ, servicii, etc. În medie, pentru crearea unui loc de muncă este necesară o investiţie de 100.000 euro. Cu cele 54 milioane euro, în comuna noastră vor putea fi create 540 noi locuri de muncă, adică aproape un loc de muncă pentru fiecare familie. Mai departe. [B]În medie, 3 unităţi de capital produc o unitate de venit [/B](profituri plus salarii), pe an. Cele 54 milioane euro investite în comuna noastră vor crea venituri în valoare de 18 milioane euro pe an, sau 20.000 euro pe an, pentru fiecare din cele 900 de familii ale comunei. În plus faţă de ce cîştigă ele în prezent. Mai departe. Circa 20% din veniturile create prin investiţiile care vor fi făcute în comuna noastră vor fi preluate la bugetul local, sub formă de taxe şi impozite. Anual, aceasta înseamnă 3,6 milioane euro (18 milioane * 0,20), în plus faţă de veniturile actuale ale primăriei, bani care vor putea fi cheltuiţi pentru modernizarea drumurilor, sistemelor de alimentare cu apă, cu gaze, cu energie electrică şi termică, a serviciilor de canalizare, de salubritate, pentru construirea/ modernizarea de şcoli, grădiniţe, cămine culturale, de copii, de bătrâni, etc., bani care nu vor mai trebui „cerşiţi” de la consiliul judeţean, sau de la guvern.
[B]
Aceleaşi calcule pot fi făcute şi pentru oraşele ţării, pornind de la numărul locuitorilor acestora.
Iată adevărata descentralizare de care are nevoie ŢARA![/B]

Invit pe toţi primarii localităţilor României să cântărească aceste cifre, cu realism şi responsabilitate, să vadă, astfel, consecinţele pe care adoptarea LEGII COJOCARU le va avea asupra vieţii comunelor şi oraşelor lor, asupra vieţii locuitorilor care i-au ales în funcţia de primar. Să prezinte şi să explice aceste consecinţe concetăţenilor lor. Indiferent de culoarea lor politică.
Poporul are prioritate! Atât faţă de interesele personale, cât şi faţă de cele partinice.

[B]11.[/B] Pentru ca [COLOR=#006400][B][I]LEGEA COJOCARU[/I][/B][/COLOR] să fie adoptată şi aplicată, ca şi toate celelalte [COLOR=#006400][B]legi de care depinde regenerarea noastră economică, socială şi morală[/B][/COLOR], este nevoie ca ea să fie cunoscută şi susţinută de toţi românii care nu au făcut parte din conducerea statului român nici înainte, nici după 1989, nu au participat la distrugerea şi jefuirea capitalului românesc, înşelând şi furând poporul român, nu s-au îmbogăţit făcând „afaceri” cu statul român postcomunist.

[B]12. [/B]Public, mai jos, [B]LEGEA COJOCARU privind despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul trecut, prin Legea 15/1990, din proprietatea lor comună în proprietatea statului român (Proiect)[/B], împreună cu formularul de LISTĂ pentru strângerea de semnături de la persoanele care solicită adoptarea acestui proiect. Vă propun să transformăm acţiunea de strângere de semnături pentru susţinerea proiectului de lege într-o amplă [I][COLOR=#006400][B]MIŞCARE POPULARĂ[/B][/COLOR][/I], [B]prin care vom câştiga toate drepturile de care suntem privaţi de atâta amar de vreme[/B]. [QUOTE]Vă invit să treceţi la organizarea de centre locale de iniţiativă pentru strângerea de semnături: la nivel de străzi, cartiere, sate, comune, oraşe, municipii. Să construiţi centre judeţene de coordonare şi centre zonale de coordonare. Zona va fi constituită dintr-un colegiu uninominal pentru un deputat, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 35/2008.[B] Vă veţi alege singuri, în mod democratic, conducătorii de centre locale, zonale şi judeţene[/B]. Mă puteţi contacta şi puteţi trimite propuneri la adresa [EMAIL="centrala@variantacojocaru.ro"]centrala@variantacojocaru.ro[/EMAIL]. Detaliile referitoare la multiplicarea, completarea, colectarea şi depunerea listelor pentru susţinerea proiectului de lege vor fi publicate pe site-ul [URL="http://www.variantacojocaru.ro"]www.variantacojocaru.ro[/URL], la rubrica [I][B]„Documente”[/B][/I].[/QUOTE]

Fiţi siguri că, în momentul în care vom fi strâns un număr suficient de semnături, vom găsi modalitatea constituţională prin care [COLOR=#006400][B]vom impune VOINŢA POPORULUI ROMÂN[/B][/COLOR], prin care vom adopta şi aplica LEGEA COJOCARU, ca şi toate celelalte legi de care avem nevoie pentru a trăi în prosperitate şi demnitate.

[COLOR=#000000][B]Aşa să ne ajute Dumnezeu! Dr. Constantin Cojocaru[/B] [/COLOR][Bucureşti,1 August, 2008]


[B]LEGEA COJOCARU privind despăgubirea cetăţenilor României, pentru capitalul trecut, prin Legea 15/1990, din proprietatea lor comună în proprietatea statului român (Proiect)[/B]

[B]Art. 1.[/B] – În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice va efectua o emisiune de obligaţiuni prin care se va angaja să restituie cetăţenilor României capitalul trecut în patrimoniul societăţilor comerciale şi regiilor autonome create prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990.

[B]Art. 2.[/B] – Valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 1.000 (una mie) euro.

[B]Art. 3.[/B] – Fiecare cetăţean major al României este îndreptăţit să primească un număr de 20 obligaţiuni, fiecare obligaţiune având o valoare nominală de 1.000 euro, respectiv un total de 20.000 euro.

[B]Art. 4.[/B] – Sunt îndreptăţiţi să primească cele 20 de obligaţiuni toţi cetăţenii României care au primit cupoane nominative de privatizare, în baza Legii 55/1995, precum şi cei care au primit carnete cu certificate de proprietate în baza Legii 58/1991 şi le-au folosit înainte de adoptarea Legii 55/1995, precum şi moştenitorii acestora.

[B]Art. 5.[/B] – Termenul limită de răscumpărare a obligaţiunilor emise în baza prevederilor prezentei legi este de 10 de ani de la data emiterii lor.

[B]Art. 6.[/B] – Obligaţiunile emise în baza prezentei legi nu pot fi înstrăinate. Ele pot fi lăsate moştenire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare

[B]Art. 7.[/B] – Dobânda la obligaţiunile ce fac obiectul prezentei legi este de 0,5 la sută pe an şi se datorează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sunt emise obligaţiunile, urmând să fi plătită odată cu răscumpărarea obligaţiunilor.

[B]Art. 8.[/B] – Răscumpărarea obligaţiunilor şi plata dobânzilor aferente se vor face din Fondul Naţional pentru Despăgubiri şi Investiţii care va avea ca surse: sumele încasate de statul român din vânzarea acţiunilor şi activelor aflate în proprietatea sa; dividendele şi profiturile încasate de statul român pentru capitalurile aflate în proprietatea sa; impozitul progresiv pe avere; alte surse stabilite prin lege.

[B]Art. 9.[/B] – Impozitul progresiv pe avere va face obiectul unei legi speciale.

[B]Art. 10.[/B] – Obligaţiunile emise în baza prezentei legi vor fi răscumpărate începând cu anul următor emiterii lor, prin licitaţii publice, sumele băneşti corespunzătoare fiind utilizate pentru finanţarea de proiecte de investiţii propuse de persoanele fizice autorizate şi de societăţile comerciale care îi vor avea ca acţionari, sau asociaţi, pe deţinătorii de obligaţiuni, printr-o metodologie similară cu cele utilizate pentru finanţările nerambursabile acordate de Uniunea Europeană.

[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][URL="https://web.archive.org/web/20100128103629/http://www.variantacojocaru.ro/?p=6#comments"][B]LEGEA COJOCARU privind despăgubirea cetăţenilor României, pentru capitalul trecut, prin Legea 15/1990, din proprietatea lor comună în proprietatea statului român[/B][/URL] ([B]Proiect[/B])[/FONT][/SIZE]
[SIZE=3][FONT=arial]
[B]Dr. Constantin Cojocaru[/B] [Bucureşti,1 August, 2008]
[B]
*Ω*-_*Ω*_-*Ω* [/B]

[COLOR=#000080][B]Comentarii selectate[/B][/COLOR][B] [URL="https://web.archive.org/web/20100128103629/http://www.variantacojocaru.ro/?p=6#comments"]323 Responses to “Manifest: GATA![/URL]”[/B]
[/FONT][/SIZE][B][SIZE=3][FONT=arial]
[COLOR=#000080]Marian Ilie[/COLOR] [/FONT][/SIZE][/B][SIZE=3][FONT=arial][[I]August 16th, 2008 at 6:24 pm[/I]]
1. Sunt gata…dintotdeauna, ca sa parafrazez un slogan ce tine de candoarea trecutului nostru. Da, Romania area nevoie de acest [I][B]“restitutio in integrum”[/B][/I], pentru ca dreptatea sa instituie cu adevarat, in sensul ei de principiu de sorginte divina. Mecanismul economic pe care il propuneti este unul credibil. Un astfel de mega-proiect economic este fezabil. Vor exista, cred, destui “specialisti” ai tranzitiei care se vor stradui sa-l discrediteze, folosindu-se insa de argumentele de care s-au slujit si in procesul de daramare de pana acum (inflatie, cerinte comunitare, preturile mondiale la materiile prime, criza aia sau ailalta).

2. Probabil ca va trebui sa insistati cumva asupra deosebirilor dintre constructia dvs. si [U][I][COLOR=#b22222]“cuponiada”[/COLOR][/I][/U]; unele din aceste deosebiri sunt evidente: valoarea obligatiunilor (care se cunoaste si este fixa, cu dobanda stiuta), acordarea lor doar pe baza de proiecte fezabile, aprobate (dupa criterii serioase), dreptul fiecarui cetatean de a dispune de un capital de investitii (si nu de consum, cel de consum fiind subsecvent) etc. Am senzatia ca se simte nevoia asigurarii cetatenilor ca se vor bucura de sprijin (Statul, GIR, ONG-uri etc.) in elaborarea si implementarea unor astfel de proiecte, a unor modele de documente de asociere, planuri de afaceri etc., ca GIR are capacitatea de a influenta constiinte, de a schimba deprinderi si mentalitati - pentru ca succesul proiectului lansat de dvs. depinde si de unele [U][COLOR=#b22222][I]conditii ”colaterale[/I][/COLOR][/U]”, cum ar fi inlaturarea riscului coruptiei, educarea maselor in spiritul culturii economice - insustriale, agricole, turistice etc. - un argument credibil, in acest sens, constituindu-l calitatea candidatilor si membrilor GIR, profesionalismul lor. Remarc pragmatismul constructiei la care ati purces (si ma alatur dv.), faptul ca se bazeaza pe valorificarea eficienta a resurselor economice si umane ale tarii (lasate pana acum de izbeliste).

3. In legatura cu doctrina, cred ca se impune o demarcare neta, atat fata de cea a “regimului democrat popular” cu care ne-a “infasurat” acum peste 60 de ani comunismul, cat si fata de cea a “popularilor europeni” - in legatura cu care imi marturisesc ignoranta - si a PD-L. Personal, cred ca mecanismul demarat de dv. functioneaza mai degraba dupa principiile unei doctrine social-libarale, pe care ( la noi) si-o revendica PC; exista chiar puncte de convergenta cu politica dusa pana acum de conservatori: IMM-uri, clasa de mijloc, servicii sociale. Nu pot sa nu remarc faptul ca obiectivele propuse de dv. imi dau iluzia ca vom trai dupa modelul scandinav - da, Doamne, sa fie asa! Imi aduc aminte ca pe la inceputul anilor ‘70 comentam indelung cu prietenii [I][B]teoria “convergentei sistemelor”[/B][/I], lansata de politologi occidentali, si concluzionam ca asta (o incrucisare dintre plusurile socialismului si cele ale capitalismului) ar fi solutia optima pentru omenire. Nici acum nu gandesc altfel - pentru ca [B]o societate care isi neglijeaza fundamentul (marea masa de cetateni, producatorii nemijlociti) este sortita colapsului[/B].
Am senzatia ca noi tocmai asta vrem sa facem: sa valorificam in stil capitalist capitalul agonisit in anii se socialism/comunism.
In speranta ca asertiunile de mai sus v-ar putea fi utile, va asigur de participare mea efectiva la proiect. Cu respect, Marian Ilie


[COLOR=#000080][B]Vlad A.C. Padureanu[/B][/COLOR] [[I]September 6th, 2008 at 8:34 pm[/I]] Initiat de Hilaire Belloc si G.K. Chesterton in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, [B]Distributismul a fost gandit inca de la inceput ca o doctrina economica si politica opusa deopotriva comunismului si capitalismului[/B]. Izvorat din sanul Bisericii Catolice, acesta a nazuit si a reusit sa puna in acord dezvoltarea continua si imprevizibila a lumii in care traim cu legile lui Dumnezeu, structura sa esentialmente morala facandu-l aplicabil intregii lumi crestine. Nevoia distribuirii echitabile a bogatiilor a aparut si s-a dezvoltat de-a lungul intregii istorii a omenirii. In acest sens se poate face referire la Aristotel ca fiind primul ganditor de esenta distributista. Respingand comunismul [B][I]"Republicii lui Platon"[/I][/B], acesta argumenteaza in a sa [I]"Politica"[/I]: [I]"Proprietatea ar trebui sa fie comuna, in sens general, dar, ca o regula generala, proprietatea ar trebui sa fie privata.[/I]" In statele bine structurate, desi fiecare are proprietatea sa, unele lucruri le va pune la dispozitia prietenilor sai, in timp ce folosirea altora o va imparti cu alti cetateni. De o prima lege cu caracter distributist se poate vorbi in perioada Imperiului Roman cand un Decret al Senatului stipula faptul ca nici un fost legionar nu putea detine mai mult pamant decat ar fi putut intretine el si familia lui.[B] Distributismul a fost insa pentru prima oara conturat ca o cale de urmat in enciclica papala Rerum Novarum[/B] (1891) a Papei Leon al XIII-lea, respectiv Quadragesimo Anno (1931) a Papei Pius al XI-lea. Ideile distributiste au fost apoi reluate de Papa Ioan al XXIII-lea in Mater et Magistra si chiar de actualul Papa Ioan Paul al II-lea in Laborem Exercens. Despre o abordare stiintifica si teoretica s-a putut vorbi cu adevarat de-abia de la inceputul secolului XX o data cu aparitia operelor marilor nationalisti britanici si ganditori catolici G.K. Chesterton si Hilaire Belloc.

[U][I][B]Proprietatea in sistemul Distributist[/B][/I][/U]. Esentiala in sistemul distributist este relatia individ-proprietate. Primele trimiteri la aceasta problema le gasim in enciclica Rerum Novarum. Potrivit acesteia, dreptul de proprietate nu deriva si nici nu este rezultatul vreunei forme de conventie umana; el face parte din legile de natura divina, din Legea Naturii Umane: intrucat omul este singura fiinta care poate concepe viitorul si care se teme de el, el se ingrijeste nu numai de viitorul sau ci si de viitorul copiilor sai si al copiilor copiilor sai, lasandu-le mostenire dreptul de proprietate. [I]"Proprietatea - spune Leon al XIII-lea - este in natura omului"[/I], iar ideea de baza a distributismului este aceea ca o ordine sociala justa se poate implini numai printr-un proces mai extins de distribuire a proprietatii. Distributismul presupune deci o societate a detinatorilor in care proprietatea apartine mai degraba celor multi decat celor putini. Distributistii au doua puncte de plecare in lupta pentru apararea libertatii si a proprietatii: in primul rand, proprietatea este vazuta ca o sursa de putere reala si practica, necesara pentru a institutionaliza notiunea abstracta de libertate; in al doilea rand, proprietatea este implinirea nevoilor spirituale ale omului si o expresie a personalitatii sale, fara proprietate omul fiind nu numai impilat, dar si dezumanizat. Pentru a putea intelege efectiv la ce se refera distributismul este necesara insa o prezentare a sa in paralel cu cele doua mari sisteme politico-economice intre care s-a dus lupta pentru suprematie si care au fost cauza multiplelor convulsii sociale traite de-a lungul ultimelor doua secole.

[B][U][I]Distributism vs. Capitalism.[/I][/U] In termenii folositi de teoreticienii Distributismului, capitalismul este un abuz de proprietate, o deposedare a celor multi de catre cei putini[/B]. [U][COLOR=#b22222]Acesta s-a impus ca o spoliere a multimilor, reprezentand o situatie un pic mai buna decat sclavia[/COLOR][/U]… [U][COLOR=#b22222]In capitalism, oamenii muncesc pentru alta persoana[/COLOR][/U]. Acea persoana, capitalistul, ii plateste pe ceilalti, muncitorii, sa munceasca pentru el. Prin urmare pacatul capitalismului este crearea unui numar foarte mic de capitalisti: formal, dreptul de proprietate exista pentru toti, in fapt, numai pentru cei bogati. Se produce astfel inevitabil o separatie intre detinatorii de capital (proprietati) si detinatorii fortei de munca: primii sunt cu o treapta mai sus decat ceilalti, forta lor financiara asigurandu-le mereu posibilitatea angajarii fortei de munca. De ce le-a fost daruita oamenilor nevoia si posibilitatea de a produce si folosi bunurile economice? Raspunsul este evident: avem nevoie de aceste bunuri si servicii pentru a putea trai o viata normala. De aceea, activitatea economica trebuie sa aiba ca rezultat producerea de bunuri si servicii necesare intregii omeniri, si orice aranjament economic trebuie subordonat acestui deziderat. In sistemul capitalist, ca urmare a separatiei proprietatii de munca, exista aceasta clasa sociala - capitalistii - rupti de procesul de productie propriu-zis, pentru care este firesc (si avantajos…) mecanismul prin care bunurile si serviciile pot fi manipulate in vederea propriei bunastari in loc sa serveasca nevoilor intregii societati. In goana lor pentru imbogatire personala, capitalistii trec deci nepasatori peste efectele pe care actiunile lor le au asupra consumatorilor si muncitorilor. Biserica a sprijinit dintotdeauna proprietatea privata, insa daca examinam motivul si felul in care a facut-o, vom observa ca logica argumentelor Bisericii este mult diferita de aceea a capitalistilor. Intr-un pasaj din aceeasi "[U][I]Rerum Novarum[/I][/U]" se afirma: [I]"Oamenii muncesc intotdeauna cu mai mult spor atunci cand muncesc pamantul care le apartine"[/I]. Daca [I]"devin proprietari cat mai multe persoane"[/I] atunci, fatala separare a proprietatii de munca propriu-zisa va fi, daca nu eliminata, macar diminuata in extindere si influenta. Iar asta ne conduce direct la Distributism! Pentru ca [U]distributismul este sistemul economic in care proprietatea privata este corect si echitabil distribuita, in care cat mai multi membri ai societatii sunt in mod real proprietari[/U].

[B][U][I]Distributism vs. Socialism.[/I][/U] Ceea ce distinge distributismul de socialism este respingerea notiunii de putere centralizata in stat care duce la crearea unui singur, atotputernic proprietar - statul - de care masele, lipsite de dreptul de proprietate, vor fi in mod necesar dependente. [COLOR=#006400]Oamenii nu pot fi liberi (capabili de a-si controla propriile vieti) decat atunci cand au ocazia sa controleze direct mijloacele de productie ale propriei subzistente.[/COLOR][/B] Nu indirect, nu teoretic (afirmand de exemplu: [I]"aceasta fabrica este a oamenilor!"[/I]) ci detinand, individual, actiuni ale respectivei fabrici. Egalitatea trebuie sa vina nu din lipsa totala a proprietatilor ci din sentimentul de siguranta pe care ti-l da faptul de a te sti proprietar si responsabil pentru modul in care iti gestionezi proprietatea. [U][I][B]Distributismul inseamna deci distribuire de putere[/B][/I][/U]. De aici res-ponsabilitatea pe care oamenii trebuie sa si-o asume. [B]Daca[/B] [U][COLOR=#b22222]sistemul socialist inseamna frica de responsabilitate[/COLOR][/U], [B]in sistemul distributist, omul, in calitate de proprietar este detinatorul mijloacelor si metodelor necesare bunului mers al civilizatiei[/B].

[B][U][I]Adevarata alternativa[/I][/U]. Distributismul este o filozofie sociala care promoveaza viziunea unei societati mai drepte. El ofera oamenilor modalitati concrete de a-si castiga propriul mod de viata, de a-si gestiona proprietatea si de a descuraja marile concentratii de bogatie si putere. Scopul lui este deci prevenirea formarii marilor mase de saraciti pe fondul concentrarii capitalului in prea putine maini[/B]. Implementarea ideilor distributiste ar duce la incurajarea micilor proprietari si ar descuraja marile companii transnationale, imperii financiare sau - la scara mai mica -, a impersonalelor lanturi de "supermarket-uri". In esenta, distributismul inseamna acel mod de viata in care exista respect pentru proprietate, a ta si a celor din jur deopotriva, in care familia este ridicata la rangul pe care trebuie sa-l aiba in corecta ierarhizare a unei societati, in care oamenii traiesc in armonie cu Dumnezeu, in care regula de baza este urmatoarea: "daca mica mea afacere ma ajuta sa obtin toate cele necesare traiului meu si al familiei mele, ce drept am eu sa-mi extind bunastarea in detrimentul celorlalti?"

[U][I][B]Distributism in Romania![/B][/I][/U] O expresie concreta, adaptata realitatilor romanesti de transpunere in practica a doctrinei distributiste a fost realizata de economistul roman dr. Constantin Cojocaru si adusa la cunostinta publicului in forma "Varianta Cojocaru". Departe de a ramane doar o alta dizertatie teoretica pe probleme economice, [B]Varianta Cojocaru a inspirat chiar doua proiecte de lege, introduse in Parlamentul Romaniei. Primul dintre ele, initiat de un grup de 7 senatori, la data de 10 decembrie 1990, a fost complet ignorat, aceeasi soarta impartasind-o si proiectul de lege intocmit pe aceeasi conceptie si semnat de aproape toate partidele din opozitie care s-au retras din Parlament in iulie 1991, cu ocazia dezbaterii legii privatizarii feseniste[/B]. [B]In esenta, Varianta Cojocaru se refera la o reforma economica care urmarea sa asigure iesirea din comunism si intrarea in democratie, in avantajul cetateanului si al natiunii, fara diminuarea potentialului productiv, fara somaj involuntar, fara inflatie artificiala, fara blocaj financiar, fara scaderea nivelului de trai, fara indatorarea tarii.[/B] Caracteristica esentiala a [B]Variantei Cojocaru consta in solutia propusa problemei proprietatii asupra pamantului si capitalului acumulat in proprietatea comunista: improprietarirea, trecerea rapida si reala a intregului pamant si capital privatizabil in proprietatea particulara a cetatenilor tarii, printr-un mecanism elaborat in baza legitatilor stiintei economice, principiilor justitiei sociale, moralei crestine si intereselor natiunii. [/B]In spiritul distributist cel mai autentic, [B][I]"Varianta Cojocaru"[/I][/B] propunea ca proprietarii sa fie milioanele de cetateni ai Romaniei, prin truda si sacrificiul carora s-a acumulat capitalul destinat redistribuirii si nu cateva mii de familii de privilegiati si speculanti din interiorul si din afara tarii.

[B]Iata si mecanismul improprietaririi propus de dr. Constantin Cojocaru[/B]:

1. Pentru valoarea miliardelor (la vremea respectiva) de lei constituiti in capital, [B]se vor emite bani speciali numiti[/B] [COLOR=#b22222][I]"lei-improprietarire"[/I][/COLOR] [U][I]personalizati cu numele si prenumele celor care-i vor primi, precum si cu datele lor personale[/I][/U]. Acestia vor fi [U][I]distribuiti in mod gratuit cetatenilor tarii si vor fi folositi pentru achizitionarea capitalului[/I][/U]. [COLOR=#b22222][I]"Leii-improprietarire"[/I][/COLOR] nu vor putea fi schimbati sau vanduti pe lei obisnuiti, nici nu vor putea fi utilizati pentru achizitionarea bunurilor de larg consum (mancare, bautura, imbracaminte, etc). Ei vor fi folositi numai pentru dobandirea de active (utilaje, tractoare, apartamente, magazine, constructii industriale, hoteluri, restaurante, etc.) si/sau actiuni (hartii cu valoare reprezentand titluri de proprietate asupra societatilor comerciale). Ei vor putea fi folositi o singura data, pentru o singura cumparare de active sau actiuni.

2. In acelasi timp, Agentia Nationala de Privatizare va alcatui programul de improprietarire care va prevedea ce anume se va schimba (contra leilor-improprietarire) in active si ce anume in actiuni la fabrici, uzine, combinate, etc.

3. Toate trecerile de active si actiuni in proprietate privata vor fi realizate prin licitatii publice.

4. Fiecare cetatean va fi liber sa hotarasca cum isi investeste suma de lei-improprietarire. Cei care doresc, stiu si pot sa devina intreprinzatori particulari vor achizitiona active cu care vor intemeia propriile lor intreprinderi. Cei care doresc sa-si pastreze locul de munca, sa ramana salariati, dar sa beneficieze si de o parte din profitul unor intreprinderi, isi vor investi leii-improprietarire in intreprinderile alese, primind in schimb actiuni.

5. Se prevede reconstituirea proprietatilor mici si mijlocii - confiscate de statul comunist - fie direct, sub forma activelor in cauza daca acestea mai exista, fie indirect, prin acordarea unei sume de lei-improprietarire sau lei obisnuiti, echivalenta pretului actualizat al activelor respective.

6. Pentru operatiunea de schimbare a leilor-improprietarire in active si actiuni se prevede o perioada limita de timp - doi ani. Cei care, in aceasta perioada nu si-au transformat leii-improprietarire in active sau actiuni, ii pierd. [B]

Acesta este, pe scurt, mecanismul de privatizare prin improprietarire propus de Varianta Cojocaru[/B]. Prin acest mecanism, intregul pamant si capital al Romaniei ar fi trebuit sa intre in proprietatea particulara a cetatenilor tarii. S-ar fi format astfel o structura de proprietate care ar fi evitat concentrarea pamantului si a capitalului in mana unui pumn de speculanti si privilegiati si instaurarea dictaturii economice a acestora. Desigur, in procesul improprietaririi si dupa aceea, unii s-ar fi ales cu mai mult, altii cu mai putin - aceasta in functie de capacitatile, inteligenta si spiritul intreprinzator al fiecaruia. Toti ar fi avut insa de castigat! [U]Startul in privatizare s-ar fi luat de pe pozitii echitabile, asigurandu-se fiecaruia o sansa real[/U]a. De altfel, in perioada post-revolutionara, [B]mecanismul de improprietarire propus de "Varianta Cojocaru" a fost aplicat, cu mici adaptari, in Cehia, Slovacia, Lituania si restul tarilor baltice[/B]. [B]El nu s-a dovedit a fi o utopie, cum a fost etichetat de adversarii sai, ci o realitate, din pacate nu si pentru Romania[/B]. Esentiala pentru aceasta varianta de distributism romanesc era spargerea proprietatii de stat, miez al randuielilor comuniste si impiedicarea acapararii avutiei nationale de catre mafia privilegiatilor si a speculantilor din interiorul si din afara tarii. [B]Numai in acest fel s-ar fi putut evita inlocuirea dictaturii partidului unic cu dictatura unei oligarhii economice[/B] si coborarea Romaniei la standardele economice si social-politice ale lumii a treia.

[B]Momentual actual o demonstreaza:[/B] [COLOR=#b22222][I]"privatizarea prin vanzare"[/I][/COLOR] - lasata pe mana "expertilor" guvernamentali coruptibili prin "comision" - a insemnat trecerea intregii averi a Romaniei, la preturi derizorii, in proprietatea vesnica a catorva mii de familii de privilegiati si speculanti, iar marea majoritate a populatiei a fost transformata in mana de lucru ieftina din care o buna parte este permanent in stare de somaj. [B]Miza ignorarii Variantei Cojoraru a fost continuarea politicii de jefuire si aservire a tarii noatre[/B].
[B]
[U][I]Se mai poate aplica Varianta Cojocaru?[/I][/U] [/B] In cazul multor active trecute din proprietatea statului in proprietate privata, banii cu care s-au facut aceste cumparari au provenit din venituri ilicite iar preturile la care au fost evaluate activele au fost cu mult inferioare valorii lor reale. "Varianta Cojocaru" propune sa fie stabilite raspunderile ce revin celor ce au incheiat astfel de tranzactii, sa fie recuperata valoarea activelor instrainate ilicit, astfel incat cetatenii Romaniei sa nu fie pagubiti, sa primeasca tot ce li se cuvine prin improprietarire. De asemenea, multe unitati economice romanesti cu capital de stat au ajuns sa fie controlate de catre straini. In constituirea de societati mixte, capitalul romanesc a fost "evaluat" de catre "experti" la o "anumita" suma care trebuia sa fie cat mai mica, astfel incat partea straina sa capete, la un pret aproape derizoriu, proprietatea a mai mult de 50 la suta din actiunile noii societati mixte, drepturile de control si profiturile ce decurg din aceasta pozitie. [B]"Varianta Cojocaru" propune ca toate societatile mixte cu capital de stat create dupa Revolutie sa fie reanalizate, ca si raspunderile ce revin celor care au incheiat aceste tranzactii, astfel incat sa fie protejate interesele patrimoniale ale cetatenilor Romaniei. [/B]

[U][I][B]Concluzii[/B][/I][/U][I][B]. [/B][/I][B] Observam ca nu ni se ofera decat posibilitatea de a alege intre doua variante ale institutiei sociale[/B]: [B][COLOR=#b22222]Capitalismul si Comunismul[/COLOR][/B]. Daca respingem capitalismul, devenim automat niste nostalgici ai regimului comunist; daca respingem comunismul, atunci sigur trebuie sa fim niste capitalisti inraiti! [B]Nici un economist roman, cu exceptia dr. Constantin Cojocaru, nu a facut nici macar o aluzie despre existenta unei alte variante viabile - o a treia cale[/B]. Noua Dreapta respinge ca fiind absurda ideea ca singura alternativa pentru poporul nostru este intre lacomia acaparatoare si exploatarea rapace a capitalismului, pe de o parte, si tirania si brutalitatea comunismului, pe de alta parte. Mergem chiar mai departe, proclamand ca, [U][COLOR=#b22222]in pofida celor afirmate in mass-media, capitalismul si comunismul nu sunt dusmani juruiti pentru eternitate ci, de fapt, doua fete ale aceleiasi monede[/COLOR][/U]. In decembrie '89 romanii nu au facut altceva decat sa schimbe vechile lanturi ruginite cu unele noi, stalucitoare. Inlaturarea regimului comunist nu a reprezentat instaurarea unei ere de libertate si independenta nationala si economica ci [U][COLOR=#b22222]victoria capitalului apatrid[/COLOR][/U], [U][COLOR=#b22222]mai precis instaurarea dictaturii unei oligarhii financiare fara Dumnezeu, fara Patrie, fara Popor[/COLOR][/U]. [B]Afirmam inca o data ca o asemenea situatie nu este nici morala, nici acceptabila, si oferim A Treia Cale economica - Distributismul! [/B]

*Ω*-_*Ω*_-*Ω*


[COLOR=#0000cd][B]MIHAI STRAHIN[/B][/COLOR] [[I]September 11th, 2008 at 4:04 pm[/I]] [I][B]VARIANTA COJOCARU - O ŞANSĂ OFERITĂ POPORULUI ŞI ISTORIEI![/B][/I]
Zilele trecute, făcând curăţenie prin bibliotecă, am dat peste un plic în care am găsit mai multe scrisori adresate ziarului ADEVĂRUL în vara anului 1991, care mi-au fost remise de către regretatul coleg şi prieten [B]Viorel Sălăgean[/B], ca [U][COLOR=#b22222]urmare a hotărârii conducerii de atunci a ziarului de a nu mai publica scrisori şi articole care să susţină varianta Cojocaru[/COLOR][/U].

Deoarece mi se pare de excelentă actualitate, postez, acum şi aici, articolul domnului Mihai Strahin, cititor de orientare marxistă, conform propriei sale declaraţii. În SOCIALISTUL NR.6/1991, dl. [B]Prof. Univ. Dr. MIHAI PĂRĂLUŢĂ[/B], [U][COLOR=#b22222]specialistul în economie al Partidului Socialist al Muncii[/COLOR][/U], [B]lansează un puternic atac la adresa "variantei Cojocaru"[/B], de fapt [B]la adresa principiului pe care îl promovează varianta, principiul ÎMPROPRIETĂRIRII POPULAŢIEI[/B]. Întrebându-se, încă din titlu, dacă această variantă este o aventură sau o utopie, dl. Părăluţă [U]ajunge, pe parcursul articolului, la concluzia că ar fi şi una şi alta[/U]. Ordonându-i într-o oarecare masură logica expunerii, constatăm că [U]domnia sa îşi susţine acuzaţia de aventură cu ajutorul a trei argumente[/U]:

1. "Varianta" în cauză ar conduce la [COLOR=#b22222][I]“demontarea proprietăţii de stat”[/I][/COLOR] (şi deci a tuturor legăturilor economice create în decursul a 45 de ani). Ori această [I]“demontare”[/I] ar avea două consecinţe cu efect paralizant asupra economiei naţionale: [I][B]în primul rând ar desfiinţa “marea proprietate”[/B][/I], a cărei superioritate (apreciază domnia sa pe bună dreptate) nu poate fi contestată; [U]în al doilea rând, ar expropria societatea de acumulările sale de decenii, lipsind-o, deci, de resursele proprii pentru dezvoltare[/U].

2. Emiterea T.D.P-urilor, ca mijloace de cumpărare a acţiunilor sau activelor fizice, ar mări artificial masa monetară, ceea ce ar agrava inflaţia.

3. [U][COLOR=#000080]Nu există în lume nici o experienţă similară acestei variante şi deci şansele ei de reuşită sunt minime[/COLOR][/U].
[B]
Singurul argument serios în sprijinul calificării de aventură, atribuită variantei de împroprietărire, este cel de-al treilea[/B]. Celelalte două sunt false, după cum vom vedea în cele ce urmează. Este adevărat că varianta Cojocaru îşi propune [U][I]“demontarea proprietăţii de stat[/I][/U]”. Varianta urmăreşte acest scop în mod deschis şi nu în mod nedeclarat, cum susţine domnul Părăluţă. Dar, această “demontare” nu conduce în nici un fel la [I]“paralizia economiei”[/I], deoarece nici [I]“marea proprietate”[/I] nu este desfiinţată, şi [U]nici societatea nu este[/U] [COLOR=#b22222][I]“expropriată”[/I][/COLOR] cum susţine domnia sa. Potrivit variantei, ÎMPROPRIETĂRIŢII devin ACŢIONARI şi nu mici proprietari izolaţi. Deci caracteristica de [I][B]“mare proprietate”[/B][/I] rămâne, purtătoarea ei fiind acum, [/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]“[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]SOCIETATEA PE ACŢIUNI” (Care potrivit variantei ar trebui să opereze şi în agricultură!) Evident, n-ar fi exclusă posibilitatea ca, în procesul transformării întreprinderilor de stat în societăţi pe acţiuni, să se producă o redimensionare a unora dintre ele. O asemenea redimensionare ar constitui însă nu o lichidare a caracteristicii de “mare” întreprindere ci o optimizare a dimensiunilor, deci un salt calitativ în funcţionalitate. Cât priveşte acuzaţia de “expropriere a societăţii” ce ar avea loc prin demontarea proprietăţii de stat, numai cineva care a abandonat definitiv gândirea marxistă o poate susţine. Pentru că, cercetarea marxistă a pus în evidenţă adevarul că [B]STATUL şi SOCIETATEA sunt două lucruri complet deosebite[/B] : [I][B]SOCIETATEA este MULŢIMEA oamenilor şi a relaţiilor dintre ei[/B][/I], în timp ce [I][B][COLOR=#b22222]statul este un APARAT[/COLOR][/B][/I] ([U][I]de reglaj al relaţiilor[/I][/U]) [B]suprapus acestei mulţimi[/B]. Societatea are ca viitor DEZVOLTAREA, în timp ce viitorul STATULUI (adică al reglajului impus din exterior) este DISPARIŢIA. [B]Ca atare, ”demontarea proprietăţii de stat” prin ÎMPROPRIETĂRIREA POPULAŢIEI, nu constituie, nicidecum, o expropiere a societăţii, ci dimpotrivă, o împroprietărire a societăţii[/B]. [B]Acumulările de decenii şi, deci, resursele dezvoltării, trec, astfe[/B]l, [U][COLOR=#b22222]din mâna birocraţiei etatiste, devenită, in timp, tot mai bolnavă de carierism şi corupţie[/COLOR][/U], [B]în mâna producătorilor direcţi[/B]. [B]Societatea, prin membrii ei activi, îşi ia, astfel, în sfârşit, sub control, întregul proces productiv şi de dezvoltare socială.[/B] În consecinţă, ÎMPROPIETĂRIREA POPULAŢIEI, menţinând ”marea poprietate” sub forma asociaţiilor de proprietari , de dimensiuni optimizante, şi trecând sub controlul direct al membrilor societăţii, deci al societăţii însăsi, resursele ei de dezvoltare, nu numai că nu paralizează economia, ci, dimpotrivă o scoate dintr-o stare foarte apropiată de această paralizie.

[B]2. [COLOR=#2f4f4f]T.D.P[/COLOR]-urile nu sunt bani! [/B]Cu ele nu se pot cumpăra bunuri. Cu ele se pot achiziţiona doar acţiuni, sau, în anumite condiţii restrictive, active ale întreprinderilor în lichidare. Cu alte cuvinte, T.D.P-urile sunt doar [I][B]un fel de “adeverinţe” care atestă că posesorul lor poate să-şi însuşească un anumit număr de acţiuni sau unele mijloace de producţie[/B][/I]. De îndată ce posesorul şi-a achiziţionat acţiunile sau activele la care avea dreptul prin aceste “adeverinţe”, acestea îşi încetează valabilitatatea şi ies din circulaţie. Deci [U]D.T.P-urile nu măresc masa monetară aflată în circulaţie[/U]. A susţine că îndeplinesc funcţia banilor, pentru că se pot “cumpăra” cu ele acţiuni, şi deci se adaugă masei monetare, este ca şi când ai aduna iepurii cu merele pentru a “inventaria bucatele” comestibile de care dispui.

[B]3.[/B] Faptul că varianta are un caracter inedit, că nicăieri în lume nu s-a mai experimentat ceva similar, şi deci nu ştim care vor fi rezutatele ei practice, este, într-adevăr, un argument care nu poate fi contestat. [U]Sub acest aspect, varianta Cojocaru este, cu siguranţă, o aventură[/U]. Numai că este cazul sa spunem că toate marile acţiuni, care au împins omenirea înainte, s-au declanşat şi consumat ca aventuri. Astfel, expeditia maritmă spre necunoscut a lui Cristofor Columb (din 1492) este un exemplu clasic de aventură! Dar, fără consumarea acestei aventuri, ar fi omenirea astazi, ceea ce este? Sau, teribila aventură petrecută la 2 dec 1942, sub tribuna stadionului universitar din Chicago: un grup de fizicieni condusi de Fermi, declanşau în aceea zi şi în acel loc, un asalt asupra necunoscutului, încercând să dea viaţă la ceva ce nu mai existase până atunci: o “pilă atomică”. Acţiunea era extrem de hazardată, nimeni neputând garanta dacă reacţia în lanţ declanşată va putea fi şi dirijată. Calculele păreau corecte, dar orice detaliu practic scăpat din vedere, putea conduce la o catrastrofă: moartea echipei, probabil distrugerea oraşului (cca 6 milioane de locuitori) şi evident, enormul şoc psihologic traumatizant pe care l-ar fi suferit omenirea. Riscurile aventurii erau atât de evidente, încât o parte din fizicienii echipei, purtând găleţi cu soluţie de cadmiu, se căţăraseră pe schelele din jurul pilei, gata să le arunce conţinutul, în caz de nevoie, peste”fenomenul” declanşat. Dar când, la orele 15:30, aparatele de măsură au început să indice că numărul neutronilor eliberaţi era mai mare decat al celor consumati, ele indicau mai mult decât un fenomen fizic: ele indicau că teribila aventură intrase sub control şi că prin ea, omenirea păşea în acel moment, într-o nouă eră! era atomică! Evident, ar mai putea fi amintite şi alte asemenea [I]„sfidări ale imposibilului”[/I], ca, de exemplu, aventurile de la Marathon şi Salamina, fără de care azi, poate n-am şti ce-i aceea democraţie, sau aventurile de la Rovine, Podul Înalt şi Călugăreni, fără de care Europa de azi, poate, n–ar fi Europa, ci doar o prelungire şi o provincie a ASIEI! Dar să ne limităm la acestea, remarcând că, dacă, în momentele cruciale, n-ar fi existat „iniţiativele hazardate”, capabile să înfrunte necunoscutul, să sfideze riscurile şi să genereze acţiuni lipsite de precedent, omenirea ar fi intrat de mult într-o permanentă stare de stagnare.

Din fericire au existat, vor exista, iar [B]varianta Cojocaru este una dintre ele[/B]. Faptul că are caracteristica unui proiect inedit, îndrazneţ şi cu riscuri, este o dovadă că se înscrie perfect pe linia revoluţiei, deoarece orice act revoluţionar, rupând-o total cu trecutul, este o îndrazneală cu caracter inedit, care comportă riscuri. [B]Sub acest aspect, varianta Cojocaru constituie conţinutul şi finalitatea revoluţiei declanşate în decembrie `89[/B]. Ca şi insurecţia populară din decembrie, orientată spre luarea sub control a vieţii politice, [U]"varianta Cojocaru", propunând împroprietărirea de facto a POPORULUI, ar avea drept consecinţă trecerea sub controlul poporului a vietii economice[/U]. Este deci un demers de prelungire şi finalizare a revoluţiei (de fapt singurul!) şi, ca atare, este mai mult decât o aventură: este o şansă oferită POPORULUI ROMÂN, de a deveni pe deplin stăpân pe propria ţară!

[B]II.[/B] După ce o „termină” cu acuzaţia de AVENTURĂ, d-l Părăluţă, dând dovada de precauţie, merge mai departe şi o „spulberă definitiv”, atribuindu-i şi caracteristica de UTOPIE. Utilizând acest termen în sensul lui peiorativ, d-l Părăluţă încearcă să sugereze omului simplu, muncitor, că, oricum, varianta Cojocaru, având un caracter iluzoriu, nerealizabil (utopic!) n-are şanse în practică şi deci el, omul simplu, muncitor, n-ar trebui să se lase tentat de ea! Pentru a-şi demonstra afirmaţia, domnia sa pune în evidenţă, o totală similitudine între demersul utopiştilor şi demersul d-lui Cojocaru: astfel, ambele demersuri, spune domnia-sa, considerând că toate insuficienţele sociale şi-ar avea geneza în TIPUL DE PROPIETATE existent (la data întocmirii demersului!) propune ca soluţie desfinţarea acestui TIP DE PROPRIETATE şi instituirea unui alt TIP DE PROPIETATE, cu caracteristici opuse celui desfinţat. Singura deosebire, menţionează d-sa în treacăt ar fi că în timp ce utopiştii„ văd în propietatea particulară CAUZA RACILELOR” şi cer desfinţarea acestei proprietăţi particulare, d-l Cojocaru procedează invers! El vede în proprietatea particulară SOLUŢIA PROBLEMEI şi ca atare îi cere generalizarea prin ÎMPROPIETĂRIREA POPULAŢIEI. [B]Dacă[/B] [B][COLOR=#b22222]d-l Părăluţă[/COLOR][/B] [B]ar fi fost consecvent în logică, ajuns aici, ar fi trebuit să concluzioneze ca[/B] [B]proiectul Cojocaru nu este „utopic” ci, dimpotrivă, „antiutopic”![/B] Pentru că deosebirea pe care domnia-sa o aminteşte în treacăt, nu este minoră ci esenţială: şi prin ea, [B]proiectul Cojocaru, departe de a fi o reeditare a utopismului clasic, constituie, dimpotrivă, o negare a lui[/B]. Dar dl Părăluţă nu sesizează acest lucru şi cu atât mai puţin faptul că această negaţie conţinută de proiectul Cojocaru, nu are un caracter formal.

Negând utopismul clasic, care este o negaţie a proprietăţii private din acea vreme, demersul Cojocaru actionează nu ca o simplă negaţie mecanică, ci ca o negaţie a negaţiei, deci ca [U][B][COLOR=#006400]o negaţie dialectică[/COLOR][/B][/U]: la capătul acestei negaţii hegeliene, nu vom mai întâlni proprietatea particulară izolată, criticată de utopişti, ci [U][B]o proprietate particulară asociată[/B][/U]. Negând, deci, utopismul clasic, [B]demersul Cojocaru preia şi valorifică ceea ce este esenţial în soluţia utopiştilor: ASOCIEREA![/B] Deoarece, contrar ideii pe care vrea s-o acrediteze d-l Părăluţă, [U]utopismul clasic nu constituie o eroare de gândire, nu este un demers fără valoare istorică[/U]. El are într-adevăr caracteristica de nerealizabil, dar nu prin soluţia propusă, ci prin ignorarea (nerealizarea) forţelor sociale interesate în realizarea sau zădărnicirea acestei soluţii. Sub aspectul mesajului de “asociere” pe care-l conţine soluţia sa, utopismul clasic, are o mare valoare istorică, constituind baza de pornire a viitorului demers ştiinţific. El reprezintă o primă aproximaţie a acestui demers, cea de-a doua aproximaţie, dar nu şi ultima, constituind-o marxismul. Este vorba, aici, de clasicul proces al devenirii ştinţifice, întâlnit în orice domeniu al cunoaşterii umane: este un proces de trecere de la o aproximare a realităţii, la alta ceva mai fină,[U][COLOR=#b22222] fiecare nouă aproximare fiind o negare a celei precedente ca fiind nerealistă[/COLOR][/U] (insuficient de realistă), ca “utopică”. Dar aşa cum în fizică, modelul atomic al lui [I][B]Bohr[/B][/I], negat de modelul mai fin al lui [I][B]Schrodinger[/B][/I] şi devenit, prin această negaţie, nerealist, “ utopic“, a constituit totuşi o fază necesară (un caz particular) în constituirea modelului Schrodinger, tot aşa şi utopismul clasic, negat ulterior de marxism, a constituit o etapă indispensabilă (un caz particular) în apariţia acestui demers şi nicidecum o eroare de gândire, un [U][COLOR=#b22222]eşec ideatic[/COLOR][/U], cum îl taxează d-l Părăluţă. După cum nici marxismul, negat acum de varianta Cojocaru si devenit prin această negaţie, nerealist, “utopic”, nu reprezintă un eşec, ci [B]o etapă necesară[/B] (un caz particular) [B]în constituirea noului demers[/B].

În consecinţă, utopismul clasic, ca şi varianta Cojocaru, nu sunt demersuri care să se plaseze în afara procesului istoric, aşa cum sentenţionează d-l Părăluţă, fără drept de apel, de la înălţimea triplei sale poziţii ştiinţifice de doctor, profesor şi universitar. Prin această sentinţă, domnia sa nu face altceva decât sa-şi plaseze propria persoană în galeria celor care întotdeauna au respins noutatea: apariţia primei locomotive sau a primului avion ne oferă exemple suficiente de astfel de oameni. Evident, [U][COLOR=#b22222]domnia sa nu este un muritor de rând, dar asta nu este o garanţie de infailibilitate în gândire[/COLOR][/U]. Şi geniile pot greşi, aşa cum s-a întâmplat cu celebrul matematician HENRI POINCARÉ. Descoperitor al funcţiilor fuchsiene, creatorul topologiei combinatorii şi precursor al teoriei relativităţii restrânse, POINCARE a fost un geniu în materie. Şi totuşi, genialitatea, care i-a permis toate aceste contribuţii, nu l-a împiedicat să aprecieze eronat apariţia LOGICII MATEMATICE, pe care, considerând-o o impostură, ce s-ar plasa în afara matematicii, a luat-o în derâdere, sentenţionând că „ c`est l-art de marechal de logis”. Aşa că o invitaţie adresată d-lui Părăluţă de a coborî, de pe piedestalul triplei sale poziţii ştinţifice, în mijlocul vieţii, pentru a învăţa să gândească ceva mai dialectic, ar fi extrem de oportună.

Pentru că, varianta Cojocaru, pe care domnia sa o califică drept “utopie”, este “utopică” doar în perspectiva unei viitoare iteraţii corectoare (care, deocamdată, nu se prea întrevede!). În prezent, ea este ceva mai mult decât o perspectivă de utopie; ea [U][COLOR=#006400][B]reprezintă, acum, o şansă oferită istoriei de a ieşi din impas[/B][/COLOR][/U]. Între încremenirea în tiparele etatismului la care o condamnă conservatorismul d-lui Părăluţă şi al Partidului Socialist al Muncii şi politica de restaurare a trecutului oferită de celelalte formaţiuni politice, [U][B]varianta Cojocaru reprezintă, acum, pentru ISTORIE, singura deschidere spre viitor[/B][/U].

1. Insuficient de coerentă cu cuprinsul articolului.
2. În sensul definiţiei matematice dată de TEORIA MULTIMILOR. MULTIMEA (dublă) de elemente şi de relaţii între elemente = STRUCTURA.
3. O DEZVOLTARE, care implica, printre altele, şi punerea în functiune a unor autoreglaje!
4. SOCIETATE PE ACŢIUNI = ASOCIAŢIE DE PROPRIETARI
5. Este vorba de marxismul infantil al anilor 1848 dominat de viziunea etatistă (pe terenul căruia a apărut stalinismul) si nu de marxismul matur al anilor 1867, care considera SOCIETATEA DE ACŢIUNI drept forma fundamentală de trecere de la capitalism la socialism.
[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#000080][B]MIHAI STRAHIN[/B][/COLOR] [7 IULIE 1991][/FONT][/SIZE]
[SIZE=3][FONT=arial]
*Ω*-_*Ω*_-*Ω*

[COLOR=#000080][B]Ioan Rosca[/B][/COLOR] [September 28th, 2008 at 9:34 pm] [I][B]“Dosarul Cojocaru”- explicatie ... [/B][/I]Incepind din 1990, am desfasurat o intensa activitate de cercetare si demascare a crimelor regimului de “tranzitie” care a confiscat (deturnat, inabusit) revolutia anticomunista. In ultimii trei ani, am incercat sa sustin anchetele parchetului militar legate de [I][B]Contrarevolutia din 1990[/B][/I], [B]alcatuind o vasta documentatie incriminatoare- din presa timpului[/B]. [B]Concluziile la care am ajuns, formeaza capetele de acuzare cuprinse si motivate in rechizitoriul depus la 21 dec 2007[/B] ([URL]http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=2&year=2007&month=12.htm[/URL] ). Sint lucruri foarte bine cunoscute de catre un public neputincios- victima a uzurparii institutiilor statului roman, inselaciunii si tilhariei la scara nationala, distrugerii economiei si degradarii societatii- infractiuni operate premeditat, pentru evitarea judecarii crimelor comunismului si pentru acapararea prazii acumulate in lagarul comunist. [B]

Aspectul mai putin inteles de catre publicul neavizat este rostul adinc al diversiunii/represiunii din iunie 1990[/B]. Intelectualii si politicienii opozanti, care au cazut victima furiei proletariatului manipulat (instigat) nu au putut/vrut sa inteleaga ca [B]FSN a vizat un obiectiv mai mare decit intimidarea/ marginalizarea opozitiei “subtiri”- si anume[/B]: [U][COLOR=#b22222]compromiterea/ izolarea/ paralizarea politica a masei oamenilor simpli[/COLOR][/U]. Aceastia [U][COLOR=#b22222]urmau sa fie jefuiti[/COLOR][/U] prin [U][I]“reforma” pregatita de[/I][/U] [I][COLOR=#b22222]“aripa Roman[/COLOR][/I]”, lasati pe drumuri prin distrugerea programata a economiei nationale, vinduti ca sclavi ieftini intreprinzatorilor de aiurea. A fost necesara creerea unei prapastii intre populatia- tinta a jafului si acele paturi care ar fi putut organiza o rezistenta politica. Nu intimplator, programul de distrugere a economiei a fost lansat de Petre Roman la citeva zile dupa ce victimele propagandei FSN au fost determinate sa-si compromita fatal relatia cu partidele de opozitie, cu intelectualii, cu studentii. [U][COLOR=#b22222]Terenul era pregatit[/COLOR][/U]. Rezultatele catastrofale- economic si social a acestor manevre, a modului in care au fost destructurata economia (transformata in fier vechi pentru a putea fi acaparata pe nimic) , a modului in care au fost facute privatizarile ar justifica [B]un proces pentru inalta tradare[/B]. Dar cei care au umplut puscariile si cimitirele, dupa 1944, cu oameni nevinovati- invocind vini imaginare pentru “dezastrul tarii” - nu pot fi judecati azi- pentru un dezastru real- pentru ca au pastrat controlul asupra societatii (economiei, politicii, justitiei, informarii). [B]

Ceea ce nu inseamna ca nu trebuie sa le pregatim rechizitoriul.[/B] [I][B]In acest scop,[/B][/I] [I][B]un rol esential il are “dosarul Cojocaru”[/B][/I], [U][I][COLOR=#b22222]care elimina prezumtia de culpa[/COLOR][/I][/U], [B]demonstrind irefutabil vinovatia celor care au distrus tara si pauperizat populatia[/B]. Prin actiunea sa consistenta, coerenta si oportuna- [B]Constantin Cojocaru a taiat guvernantilor posibilitatea de a pretinde ca nu au stiut ce fac, ca s-au inselat, ca nu au fost preveniti[/B]. Il consider martorul principal al acuzarii regimului- pentru delictul macro-economic. Ma bucura mult ca a revenit in arena. Mai intii pentru ca asta arata ca mai exista si oameni consecventi, rezistenti la uzura dezamagirii. Apoi, pentru ca [B]nu vad cine ar putea interveni mai legitim ca el, in problema rearanjarii avutiei nationale[/B]. Celor care ii vor reprosa “tendinte de stinga”, redistributive, [B]Constantin Cojocaru le poate opune (pe linga argumentele sale pertinente privind necesitatea creerii unei paturi de mijloc, pentru a se ajunge la democratie economica si participativa) demonstratia imparabila ca[/B] [B]aceste avutii nu s-au strins in citeva miini, prin munca sau prin “jocul pietei” ci prin mijloace acut condamnabile[/B]. [B]Ele apartin de drept poporului roman jefuit, si nu olihgarhiei care le-a acaparat, la adapostul unor aparente de legalitate. [/B]In teoriile socio-economice, chiar si opozitia intre adeptii unei distribuiri mai uniforme a avutiilor sau a liberalismului- lasa loc consensului, in problema legitimitatii achizitiei: pot fi respectate/ conservate/protejate doar acumularile corecte- nu si cele bazate pe infractiuni si inselaciune, acoperite de institutii uzurpate. Ori la noi, in mod demonstrabil, legile strimbe au fost aplicate strimb de oameni strimbi. Problema nu este numai ca “privatizarile” s-au facut banditeste, deci ca ar trebui analizate, una cite una, pentru a se vedea daca au fost respectate conditiile legale si stabilite preturi corecte. Ci, mai radical, ca [U][COLOR=#b22222]statul nu a fost detentorul real al proprietatilor pe care le-a oferit unora dupa 1990, deci ca actele sale de instrainare sint nule de drept[/COLOR][/U]. Proprietatile ar trebui deci retrocedate populatiei, printr-un mecanism de distribuire de actiuni de tipul celui propus de domnul Cojocaru, si asta [B]nu din obsesii egalitare, ci pentru conservarea unei legitimitati a statului si dreptului.[/B]

[B]Confruntat cu realitatea faptului monstruos implinit, si cu pericolul distrugerii natiunii[/B], [B]domnul Cojocaru incearca o solutie rapida[/B], [COLOR=#b22222][B]banuind enorma impotrivire pe care ar declansa-o campania masiva de anchetare a averilor ilicite, anulare a privatizarilor nejustificate, recuperare, pedepsire a celor repsonsabili pentru devalorizarea bunurilor economice si despagubiri civile in consecinta[/B][/COLOR]. [B]El propune mai intii restabilirea echilibrului economic prin introducerea unei impozitari a averilor[/B]. Desi inteleg si sprijin demersul, am anumite observatii privind eficacitatea acestei strategii (daca am inteles-o bine, daca nu- ar fi binevenite explicatii suplimentare privind tratarea diferentiata a averilor facute cinstit si necinstit). [B]Prudenta (ponderarea) e inutila si contraproductiva. Imbogatitii tranzitiei nu vor face nici un pas inapoi, nici macar acela de a mai retura ceva din ce au jefuit, sub forma impozitului pe avere.[/B] Sint cupizi, primitivi si lipsiti de scrupule. [U][COLOR=#b22222]Mercenarii propagandisti[/COLOR][/U] pe care i-au angajat “mogulii” (si care monopolizeaza media) vor indoctrina tele-cetatenii cu teze ca: redistribuirea propusa e comunista, e ilegitima si frineaza avintul economic; competitivitatea mondiala cere mari acumulari de capital, a apara interesele populatiei majoritare e “populism” etc.[B] De aceea recomand domnului Cojocaru ca, in ciuda aperentului risc, pentru a oferi populatiei o alternativa limpede, sa mearga pina la capat, impletind dimensiunea economica (”tehnica”) a platformei sale [COLOR=#2f4f4f]cu una intens justitiara[/COLOR], fortind astfel limpezirea apelor in societatea romaneasca[/B]. Nu se poate sti in acest moment daca blocajul vine de la populatia alienata sau de la absenta unei oferte politice limpezi, care sa permita coagularea rezistentei electorale. Chiar daca actiunea “recuperare” nu ar reusi, din cauza previzibilelor lovituri date de mafia amenintata, ea va avea efectul de a demonstra esenta paturii parazitare. Ar fi un [I][B][COLOR=#b22222]“recurs la metoda”[/COLOR][/B][/I], repetarea inspiratei strategii din 1990, care a scos la lumina responsabilitatile pentru saracirea, pina la pragul genocidar, a majoritatii romanilor. [B]Iata de ce insotesc aceasta interventie cu o colectie de semnale din presa anului 1990[/B], care releva, dincolo de insuccesul incercarii de insanatosire economica, reusita actiunii domnului Cojocaru, ca revelator al criminalitatii guvernamenatale.[COLOR=#b22222] [B]Actualii uzurpatori nu sint dumnezei. Roata istoriei se invirte inexorabil[/B][/COLOR]. A putut prinde sub ea capete incoronate, aseza Conducatori Supremi la zid, forta reconsiderari radicale. [B][COLOR=#006400]Sa oferim viitorului un alt acces la explicatia devenirii noastre[/COLOR], decit cel pregatit in Ministerele Adevarului.[/B]

[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]
[COLOR=#000000]*[B]Ω[/B]*-_*[B]Ω[/B]*_-*[B]Ω[/B]*[/COLOR] [/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][[I]28 septembrie 2008[/I]] [/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#0000cd][B]Ioan Rosca[/B][/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][B] [URL="https://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/cojocaruc/semnale_cojocaru.htm"]“Dosarul Cojocaru”- colectie de semnale de presa[/URL][/B]
[/FONT][FONT=arial]
[[COLOR=#b22222]Timpul[/COLOR] (11-18 iulie 90)] [I][B][U]Economia de dupa… Interviu cu [COLOR=#b22222]Teodor Stolojan[/COLOR][/U], [U][COLOR=#b22222]ministrul finantelor[/COLOR][/U] luat de [COLOR=#b22222]Stefan Prutianu[/COLOR][/B][/I]. Este membru in comisia guvernamentala (compusa din 10-15 teoreticieni si membri a unor ministere si coordonata de [COLOR=#b22222]T. Postolache[/COLOR]) [B]pentru tranzitia la economia de piata[/B]. [U]Cazul Bacanu, care s-a privatizat singur preluind Romania Libera[/U] dupa ce facusera venituri fara a mai fi personalitate juridica, dupa 22 decembrie. [U][COLOR=#b22222]Privatizarea este o cale nu un scop[/COLOR][/U]. Pareri impartite, in jurul a doua mari cai: privatizare prin vinzare si privatizare prin improprietarirea salariatilor (asa cum sustine de exemplu Constantin Cojocaru). [B]Discuta argumentele pentru si impotriva celor doua cai[/B] [[COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[COLOR=blue]:[/COLOR][COLOR=#0000cd] [I]fara a sufla o vorba despre cine poate profita de privatizarea cu plata si considerind ca atribuirea de actiuni fara plata ar fi un cadou nejustificat din partea statului roman, nu o retrocedare a valorii produse de prizonierii lagarului de munca[/I][/COLOR][COLOR=#000000]][/COLOR]. El este pentru privatizarea cu plata, daca s-ar face altfel ar ramine statului intreprinderile nerentabile [COLOR=#000000][[/COLOR][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[COLOR=blue]: [/COLOR][COLOR=#0000cd][I]De parca, asa cum s-a vazut, statul nu poate fi jefuit si mai bine prin vinzari bidon[/I][/COLOR]]. Pune in treacat si problema desfacerii mamutilor industriali si a descentralizarii [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [/COLOR][COLOR=#0000cd][I]Fara insa a intelege bine aceasta dimensiune a fiziologiei productiei industriale- optica de finantist reductionist.[/I][/COLOR][COLOR=#000000]][/COLOR]

[[B][COLOR=#006400]Adevarul[/COLOR][/B] ([I]14 august 1990[/I])] [U][I][COLOR=#006400][B]Un alt punct de vedere privind Privatizarea.[/B][/COLOR][/I][/U] [COLOR=#0000cd][B]Constantin Cojocaru[/B][/COLOR]. (vezi si [I][B]timpul -Iasi, 28 aug-6 sep, Economia de dupa...[/B][/I]) [B]
[COLOR=#ff0000]I.[/COLOR][/B] Privatizarea efectuata de guvernul Romaniei. [U][COLOR=#b22222]Decretul 54/1990[/COLOR][/U] [U]a dat voie unor bisnitari si privilegiati ai fostului regim sa achizitioneze in conditii dubioase o parte a avutiei poporului roman[/U]. A inflorit coruptia si specula, populatia fiind saracita prin "privatizarea" la preturi de nimic si prin specula facuta de acesti "intreprinzatori", prada fiind impartita de complici, care devin capabili sa faca alte achizitii, in lant. Prin [U][COLOR=#b22222]decretul 96/1990[/COLOR][/U] s-a permis functionarilor guvernamentali sa faca afaceri manoase pentru ei dar [U][COLOR=#b22222]in dauna avutiei colective[/COLOR][/U]- cu parteneri straini. [B]Acum se va da Legea privind organizarea unitatilor economice de stat, prin care se prevede formarea regiilor autonome, care iau in patrimoniul lor - fara nici un consimtamint exprimat prin referendum- averea poporului roman[/B]. O alta parte vor fi transformate in societati comerciale pe actiuni. La inceput singurul proprietar al actiunilor este statul. El va da 30% din aceste actiuni cu titlu gratuit (fiecare societate isi emite titlurile de valoare dupa ce-si estimeaza capitalul social, aceste titluri sint centralizate si apoi se face o distributie echitabila cetatenilor care aveau domiciliul in Romania la 31 dec si 18 ani impliniti, in afara unora cu anumite condamnari penale) sub forma unor inscrisuri nominative negociabile dupa un an de la emitere. [B]Dubla nedreptate[/B]: dezavantajarea celor ce au contribuit muncind indelungat si avantajarea bisnitarilor bine informati ce vor achizitiona inscrisurile profitind de lipsurile materiale ale cetatenilor. [B]Ceilalti 70% din capitalul societatilor comerciale si 100% din regiile autonome ramin ale statului roman[/B], [U][COLOR=#b22222]proprietar nelegitim[/COLOR][/U] care poate continua sa le administreze prost sau le poate vinde prost, imbogatind pe cei care vor face aceste tranzactii si pe bisnitarii care vor cumpara, [B]imbogatindu-se exponential in dauna restului populatiei[/B].[COLOR=#b22222][B] Efectul final[/B][/COLOR]: a) dezvoltarea sectorului mafiot al privilegiatilor si bisnitarilor b) dominatia sectorului de stat predispus la coruptie si jaf c) lipsa capitalului necesar largii participari la relansare d) inferioritate fata de capitalul strain.

[COLOR=#ff0000][B]II[/B].[/COLOR] [U][COLOR=#2f4f4f][I][B]Privatizarea de care are nevoie Romania[/B][/I][/COLOR][/U].
Este expusa metoda bazata pe improprietarire de 100% [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [/COLOR][B][COLOR=#0000cd][I]E adevarat ca statul comunist a privat posesorii de drept de posesie, decizie si folosinta, dar poate ca era mai bine ca sa se foloseasca termenul "retrocedare" catre populatie[/I][/COLOR][/B][COLOR=#000000]][/COLOR] si impartirea Titlurilor de proprietate (TDP) nenegociabile, transformabile in actiuni si obligatiuni in a doua etapa [COLOR=#000000][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]Ioan Rosca ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Vezi si explicatiiile din Flacara 17 oct 1990 si Timpul 28 aug-6 sep[/I][/COLOR][COLOR=#000000]][/COLOR][COLOR=blue].[/COLOR] [B]Nu exista motive pentru ca regiile autonome sa ramina ale statului - fara despagubirea cetatenilor prin emiterea de obligatiuni.[/B] Nu e exclusa posibilitatea retinerii unui procent din TDP-uri [U][COLOR=#b22222]pentru compensarea confiscarilor abuzive facute in 1948[/COLOR][/U], pentru averile facute prin munca [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][B]Ioan Rosca[/B] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I]: De detaliat ??[/I][/COLOR][COLOR=#000000]][/COLOR]. [I][B]Drept de preemtiune si cumparare la valoare nominala, pentu salariatii intreprinderilor[/B].[B] In ce priveste CAP-urile , devalizate atitia ani de stat, ar trebui sa beneficieze de acelasi sistem global echitabil, estimind capitalul, obtinind TDP-uri (pentru munca dar si pentru ce au bagat in CAP), apoi achizitionind actiuni cu drept de preemptiune in CAP-ul lor.[/B] [/I][U][[/U][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400][B]Ioan Rosca[/B][/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][I][COLOR=blue]: [/COLOR][/I][B][I][COLOR=blue]Extrem de originala aceasta parte, care ar fi parat farmitarea culturilor, fara a nedreptati taranii; e clar ca premiza aici este o improprietarire globala ca rasplata a muncii, eficace socio-economic si nu refacerea vechilor proprietati- motiv pentru care reforma Cojocaru a fost respinsa net de cei interesati doar in retrocedari[/COLOR][/I][/B][COLOR=#000000]][/COLOR][COLOR=blue][I].[/I][/COLOR][I] [B]Cumpararea de active sau chiar de produse (rezultate din desfacerea unor intreprinderi) pentru TDP-uri (pe linga actiuni si obligatiuni) va permite lansarea de noi intreprinderi cu capital curat, romanesc, obtinut echitabil. Posibilitatea de obtinere de credite pentru TDP-uri. La toate cele patru capitole semnalate la pt I avantajele metodei II sint majore.[/B][/I]

[[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#b22222]Flacara [/COLOR][COLOR=#000000](nr 43, 24 oct 1990)[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]][B] [U][I][COLOR=#b22222]Potentatii de ieri, capitalistii de miine[/COLOR][/I][/U]. Interviu luat de D. Constantinescu lui Dan Mocanescu[/B] ([I]vicepresedintele federatiei sindicale Solidaritatea 90 a sindicatelor din industria electronica, electrotehnica si mecanica, cu 160 000 membri[/I].) [B]Explica cauzele profunde ale nemultumirii sindicale[/B]: dezorganizarea economiei punind lucratorii in imposibilitate sa munceasca eficace, unii apucindu-se de specula cu produse furate din fabrici -care nu se mai gasesc pe piata. Multi manageri distrug premeditat eficienta economica, masluiesc evaluarile contabile, pentru a cobori valoarea intreprinderilor, in eventualitatea ca vor fi vindute - si [U][COLOR=#b22222]acaparate de ei si amicii lor[/COLOR][/U]. Aceste fenomene puteau fi evitate numai daca se adopta o reforma tip Cojocaru, care sa permita participarea la relansare economica a intregului popor roman.
[COLOR=#000000]
[[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#b22222]Atlas [/COLOR][COLOR=#000000](octombrie 1990)[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#000000]][/COLOR][B] [U][I]Improprietarirea propusa de mine ar fi cea mai mare improprietarire din istorie[/I][/U].[/B] [B]Dialog cu [COLOR=#0000cd]Constantin Cojocaru[/COLOR] realizat de I.Negru[/B]. Explica viciile reformei lui petre Roman. Cui vrea el sa vinda? Celor care au bani, adica : a. Privilegiatilor vechiului si noului sistem b. Afaceristilor vechi si noi care s-au imbogatit din specula. Apoi [U]explica reforma propusa de el si avantajele ei. Crede ca si problema pamintului trebuie rezolvata in acelasi cadru[/U]. Parlamentul este in majoritate de acord cu ideile sale dar Petre Roman se impotriveste. La Conventia FDA sala a cerut si aplaudat modelul sau de privatizare si multi au cerut inserarea lui in platforma program.

[COLOR=#000000][[/COLOR][COLOR=#b22222]Romania Libera [/COLOR][COLOR=#000000](26 oct 1990)[/COLOR][COLOR=#000000]][/COLOR] [B][U][I]Prima conventie nationala a [COLOR=#b22222]FDA[/COLOR][/I][/U]. Virgil Lazar.[/B] [B][I]Relatare de la lucrarile conventiei[/I][/B]. Cuvintul de deschidere al doamnei [B][COLOR=#b22222]Doina Cornea[/COLOR][/B]. [COLOR=#000000][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I]: Am asistat la intilnirea dintre doamna Cornea si domnul Cojocaru, observind dificultatea de comunicare intre aceste doua constiinte, preocupate de aspecte diferite ale eliberarii tarii [/I][/COLOR][COLOR=#000000]][/COLOR] O analiza critica a situatiei tarii din care decurge nevoia de actiune. In final a exprimat ca persoana particulara opiniile sale privind monarhia, echilibrul pe care l-ar aduce regele Mihai. [B]Profesorul Mircea Mihailescu[/B], presedintele FDA Cluj a expus platforma program. Iar [B]doctorul Emil Bogdan[/B] a prezentat proclamatia de la Cluj. Au luat apoi cuvintul reprezentantii partidelor: [B]Corneliu Copusu[/B] pentru PNTcd, [B]Mircea Stanescu[/B] pentru PSDR, [B]Stelian Ciuca[/B], pentru Partidul Democrat Roman si [B]Constantin Cojocaru[/B], [U]din partea Sindicatului Alfa[/U], [B]Imre Kapczo[/B] pentru UDMR si [B]Vasile Bahnaru[/B] din partea Frontului Popular din Moldova.

[COLOR=#000000][[/COLOR][COLOR=#b22222]Romania libera [/COLOR][COLOR=#000000](28 oct.1990)[/COLOR]] [U][I][B]Constituirea FDA din Romania[/B][/I][/U]. [B]Virgil Lazar[/B]. A fost un mare eveniment si o reusita deplina.. Un act politic ce va avea o mare si pozitiva inriurire asupra democratiei. Au participat 44 de forumuri care au devenit prin consens filiale. [B]Mircea Stanescu[/B] de la PDSR a aratat modul in care functioneaza consfatuirea permanenta pentru democratie care reuneste PSDR, UDMR, PNT,, PNL, Gruparile ecologice, Sindicate si [U][COLOR=#b22222]GDS[/COLOR][/U]. [U]Este sustinuta ideia domnului[/U] [B]Constantin Cojocaru[/B], [U]care a luat cuvintul din partea [B]sindicatului Alfa[/B].[/U] [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[COLOR=#0000ff][I]:[/I][/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I] De fapt, liderii opozitiei politice si civice, au tratat propunerile domnului Cojocaru cu reticenta, [/I][/COLOR][U][COLOR=#b22222][I]considerind distribuirea actiunilor un act comunist[/I][/COLOR][/U][COLOR=blue][I], aratind mult mai mult interes pentru retrocedarea conacelor decit a rezultatelor exploatarii sclavilor din lagarul comunist; aceasta rezerva, depasita tardiv si indecis, a contribuit decisiv la esecul initiativelor sale[/I]][/COLOR] Apoi [B]Mihai Ursachi[/B], [U]reprezentind forumul Iasi[/U], a prezentat un program suplimentar in care [B]a cerut: audierea lui Ion Iliescu de comisia parlamentara pentru 13-15 iunie[/B]; infiintarea unei comisii parlamentare pentru anchetarea evenimenteleor din 1989; [U]reforma agrara corespunzatoare cu reimproprietarirea taranilor si redarea proprietatilor manastiresti si bisericesti[/U]. [B]Mircea Bizardea[/B] a cerut [U][COLOR=#b22222]anchetarea abuzurilor facute de medici psihiatrici[/COLOR][/U]. [B]Elena Pipernea[/B], [B]conferentiar la facultatea de drept din Iasi, a sustinut necesitatea elaborarii unei constitutii inaintea altor acte care ar trebui sa se bazeze pe ea si a propus ca si conventia sa elaboreze un proiect de constitutie ca alternativa[/B] si [B]sa se faca demersuri pentru un proces al comunismului intins pe toata perioada 1945-89[/B].

[[COLOR=#b22222][B]Epoca [/B][/COLOR][COLOR=#000000](7 noiembrie 1990)[/COLOR]] [U][I][B]Prima conventie a FDA. - relatare de la lucrarile din 24-25 octombrie[/B][/I][/U]. Peste 43 de forumuri au raspuns initiativei din Cluj. [B] Actiunea exprima de fapt [I]"unul din fenomemnele cele mai importante ale vietii politice actuale: miscarea de jos in sus a unor cercuri tot mai largi ale opiniei publice romane, de unitate a fortelor democratice din tara, in vederea luptei politice de opozitie impotriva tendintelor neototatitare si neocomuniste ale lui Ion Iliescu. Aceaeasi presiune se exercita si asupra conducerilor principalelor partide de opozitie[/I][/B][I]"[/I]. Dar desi au fost invitate toate partidele reunite de forumuri, doar conducerea PNTcd a venit intr-o delegatie completa ([B]Corneliu Coposu[/B], [B]Ioan Diaconescu[/B], [B]Ioan Lup[/B], [B]Galbeni[/B], etc[COLOR=blue].) [[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400][B]Ioan Rosca[/B][/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I]: [/I][/COLOR][COLOR=#b22222][I][B]PNL a sabotatde fapt [/B][/I][/COLOR][COLOR=blue][I][B]acest congres[/B][/I].][/COLOR] Forumul din Cluj a avut dificultati in organizare fiind tinta atacurilor nomenclaturii din Cluj, de exemplu [COLOR=#006400][B]grupul Agora[/B][/COLOR], asociatie fondatoare a forumului, s-a ciocnit de cenzura domnului [COLOR=#b22222][B]Solea Mircea[/B][/COLOR], care i-a interzis publicarea revistei proprii. Lucrarile au inceput pe 24 oct. orele 16.30 in sala mare de cultura a studentilor, 7-8 sute de participanti, delegati (300 de reprezentanti ai 33 de forumuri), invitati. [B]Au vorbit Doina Cornea, Mihailescu Mircea, Emil Bogdan, Corneliu Coposu, Bahnaru[/B] (Frontul popular din Moldiova), [B]Stelian Ciuca[/B] (Partidul Democrat roman), [B][U]care au aderat la planul de privatizare propus de[/U][/B] [COLOR=#006400][B]Constantin Cojocaru[/B][/COLOR] [U][COLOR=blue][[/COLOR][/U][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [/COLOR][B][I][COLOR=blue]au facut-o steril, cu jumtatate de gura, inconsistent, demagoic, cu inoportune retineri[/COLOR][/I][/B][U]][/U]. Acesta [B]fiind in sala, mai multi participanti i-au cerut sa ia cuvintul[/B], [U][COLOR=#b22222]expunerea sa a stirnit reactii diverse[/COLOR][/U]. El are suporteri declarati in grupul Agora.
[B]
In ziua a doua[/B] a deschis lucrarile [B]Adrian Marino[/B] ridicind concis problemele ascunderii adevarului dupa revolutie. [B]Tanase Tavala[/B], Timis,[U][COLOR=#b22222] a cerut ca SRI sa fie supus controlului parlamentar[/COLOR][/U], a urmat mesajele studentilor: [B]Marian Munteanu[/B], [B]Mihai Gheorghiu[/B] si [B]Leon Baritchi[/B] si [I][B]din partea AFDPR[/B][/I], [B]Septimiu Rimboiu[/B] si [B]Gh. Popilian[/B]. [B]Mihai Ursachi[/B] [U][COLOR=#b22222]a cerut condamnarea lui Iliescu[/COLOR][/U][COLOR=#b22222][U]si condamnarea oficiala a comunismului[/U][/COLOR]. [COLOR=#006400][B]Grigore Stetca[/B][/COLOR] a impresionat sala, etc. [B]Elena Pipernea[/B] [U]a denuntat proiectul de a acorda guvernuui dreptul de legiferare delegata, act de tip totalitar [/U]si a convins audienta ca sa fie expediata o telegrama in acest sens primului ministru. Un moment negativ a fost interventia lui [B]Nistor Man[/B], nationalist sovin apoi [B]Tocan Viorel[/B], reprezentantul asociatiilor 15 noiembrie si CADA a reclamat folosirea armatei impotriva poporului. Abuzurile si agresiunile puterii au fost denuntate si de [B]Ionescu Cornel[/B], Caracal, [B]Marite Radu[/B], Vaslui- unde satul Solesti este o a doua Sapinta, [U]Ioan Rosca- Neamt[/U]. [B]Inginerul Manucu[/B] a denuntat complicitatea puterii in mineriada, etc. dupa incheierea lucrarilor a fost organizat la ora 17 mitingul din Piata Libertatii la care au participat 5-6000 de oameni. La care au vorbit Doina Cornea, Ioan Lup, Marian Munteanu, Socsz Geza, O. Buracu, E, Pipernea, Lorin Fortuna, I.Deac, [B]Calin Nemes[/B] care a citit rezolutia in 13 puncte, catre orele 19 Doina Cornea a declarat mitingul inchis rugind participantii sa se imprastie in cea mai deplina liniste. Totusi, un grup de manifestanti s-a indreptat in coloana compacta spre cladirea prefecturii cerind demisia prefectului si a guvernului Roman. Ajunsi in Piata Victoriei o parte din ei a incercat demolarea monumentului cu tanc al eroilor sovietici. Politia nu a intervenit si din soclul monumentului au fost desprinse un numar de placi. Doina Cornea, sosita in locul incidentului a cerut restabilirea ordinii, desolidarizindu-se impreuna cu intreg biroul FDAR de aceasta actiune.Totusi organizatorii mitingului au fost amendati cu 1000 de lei fiecare, chemati la politie si facuti raspunzatori. Li se cere sa acopere cheltuielile de restaurare a monumentului. Mizeriile au continuat si pe 27 oct. cind la sediul PNTcd, fosta vila Ceausescu, s-au prezentat doi delegati din partea [U][COLOR=#b22222]prefectului Zanc[/COLOR][/U], ca sa ridice mobila pusa la dispozitia lui [B]Ion Ratiu[/B], deputat de Cluj (printre mobile fiind patul cuplului Ceausescu).

[[COLOR=#b22222]Expres [/COLOR][COLOR=#000000](nr 31 oct 1990)[/COLOR]] [U][I][B]Prof dr.[/B] [COLOR=#006400][B]Anghel Rugina[/B][/COLOR][/I][/U][I] : [/I][B][U][I]Planul meu nu poate sa esueze[/I][/U]. - interviu luat de Radu Eugeniu Stan[/B]. [B]Teza ca importul de capital strain reface economia e o minciuna[/B]. [B]Nici piata libera nu e un panaceu universal. Iar propaganda care sustine ca o schimbare in bine trebuie sa treaca printr-o perioada de mai rau - nu are nici o baza stiintifica. El propune leul greu, de argint, cu acoperire in marfuri[/B][COLOR=blue].[[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Din pacate, din interviu nu se intelege mecanismul propus][/I][/COLOR].

[[COLOR=#b22222]Epoca [/COLOR][COLOR=#000000](7 noiembrie 1990)[/COLOR]] [U][I][B]Cojocaru si privatizarea de care are nevoie Romania[/B][/I][/U]. [B]Interviu luat de Dumitru Constantinescu lui Constantin Cojocaru[/B]. Economist emigrat in SUA in 1985 care dupa o perioada grea a devenit director la una din marile corporatii americane OMT Corporation [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I]: Detalii despre aceasta emigrare si ascensiune?[/I][/COLOR][I]]. [/I]Dupa 22 decembrie, revine in tara pentru a propune un plan de privatizare - fara plata, pe care [B]l-a prezentat Comisiei guvernamentrale pentru trecerea Romaniei la economia de piata[/B], [B]condusa de Tudorel Postolache[/B] si avind in componenta pe [COLOR=#b22222]Teodor Stolojan[/COLOR] si [COLOR=#b22222]Catalin Zamfir[/COLOR]. A fost ascultat atent, desi [B]ideile lui contraveneau celor din Comisie[/B], care dorea [U][COLOR=#b22222]privatizare prin vinzare.[/COLOR][/U] [B] Isi explica ideile. [U]Poporul roman este proprietarul de drept al avutiilor acumulate de statul roman comunist[/U]. Nu trebuie decit sa-si intre in posesie, printr-o metoda echitabila si stimulativa, care sa deschida o larga participare la capitalul fizic existent[/B], [U]conducind la o bogata patura de mijloc[/U], frinind atacul banilor rosii si negri, evitindu-se vinzarile de catre functionari corupti, aparind interesele romanilor fata de speculatori externi. [U]Se determina valoarea capitalului tuturor unitatilor economice[/U] [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [/COLOR][COLOR=#0000cd][B][I]Presupun ca aceasta idee a deranjat deja enorm, contabilitatea avutiei statului comunist raminind pina azi un mare secret[/I][/B][/COLOR][COLOR=blue]][/COLOR]. Se emit apoi Titluri de proprietate (TDP) tuturor romanilor in functie de numarul de ani munciti in economia comunista. Si taranilor li se face un astfel de calcul si pentru contributia in munca si pentru pamintul ce le-a fost furat. Se deduce apoi valoarea unui an de munca si a capitalui cuvenit fiecarui cetatean, emitindu-se si distribuindu-se apoi TDP-urile, fara dreptul de a fi folosite la altceva decit achizitionarea de actiuni in intreprinderi solvabile sau diverse active (in cele care nu-si mai pot continua activitatea). In fiecare intreprindere lucratorii au prioritate de achizitionare la valoare nominala. [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [/COLOR][COLOR=#006400][B][I]Cojocaru ataca problema ocultata de toti[/I][/B][/COLOR][COLOR=blue][B][I]: [/I][/B][I]Cine are bani sa cumpere celelalte 70%? De fapt e mai rau, pentru ca [/I][/COLOR][U][COLOR=#b22222][I]guvernul si-a rezervat dreptul [/I][/COLOR][/U][COLOR=blue][I]sa fixeze cum vrea lista obiectivelor ce intra sau nu in privatizare, [/I][/COLOR][U][COLOR=#b22222][I]desi el nu e proprietarul de drept al bunurilor[/I][/COLOR][/U][COLOR=blue][I], [B]ci poporul roman[/B][/I][/COLOR]]. Daca nu se face asta tara va deveni un Haiti, in care oligarhia comunista va fi inlocuita cu oligarhia finaciara a speculatorilor. I se aduc critici puerile de cei care vor ca avutia sa ajunga in alta parte, dar e sustinut de sindicate si e optimist. [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Pacat ca domnul Cojocaru nu a imaginat o strategie de raspindire mai eficace pentru ideile sale. L-am intilnit acasa la doamna Cornea la citeva zile dupa acest interviu si l-am vazut incercind sa sensibilizeze opozitia adunata in FDA. Dar [/I][/COLOR][COLOR=#006400][I][B]initiativa lui de atunci are meritul enorm de a ii lipsi pe cei care au jefuit Romania de alibiul ca nu ar fi fost preveniti de ce vor produce si ca nu ar fi existat o alternativa[/B][/I][/COLOR]].[COLOR=blue]

[/COLOR][[COLOR=#b22222]Viitorul romanesc [/COLOR][COLOR=#000000](supliment. 28 noi-4dec.1990)[/COLOR]] [U][I][B]Initiativa legislativa PNL-at privind privatizarea[/B][/I][/U]. O versiune de compromis intre improprietarire si vinzare. Se face dupa ce s-au facut retrocedari si despagubiri [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [/COLOR][U][COLOR=#b22222][I]Pentru a nu pierde electoratul[/I][/COLOR][/U][COLOR=blue][I], [B]sint facute concesii "solutiei Cojocaru" [/B]dar [/I][/COLOR][U][COLOR=#b22222][I]evident retrocedarea este prioritatea partidelor de opozitie, si nu despagubirea pentru munca fortata sau pentru suferintele indurate de oameni nevinovati[/I][/COLOR][/U][COLOR=blue]][/COLOR]. Primesc bonuri cetatenii care au muncit 5 ani in Romania [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Pentru citiva exilati intorsi sau neintorsi, se accepta o masiva pierdere de capital romanesc in sprijinul unor categorii plecate de voia lor din tara: evrei, germani etc[/I][/COLOR].]. Proportionalitate cu anii munciti si cu nivelul de calificare [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]O discriminare partizana si discutabila[/I][/COLOR]]. Se vinde 33% si se distribuie 66%. [B]Drept de preemptiune limitat la 33%[/B]. Aplicarea metodei si pentru terenuri agricole, cu drept de preemptiune. Aplicarea si pentru locuintele construite de stat.

[[COLOR=#b22222]Dreptatea [/COLOR][COLOR=#000000](28 dec 1990)[/COLOR]] [I][U][B]Formula conversiei proprietati de stat[/B][/U] Dr. Ing [B]Ulm Spineanu[/B][/I]. Propune o solutie hibrida (si de compromis intre varianta guvernului si a lui Cojocaru). Terapie de soc pentru sectoarele legate de necesitatile populatiei si graduala pentru obiectivele mijlocii si mari. 65% Bonuri de valoare, distribuite ca titlu de proprietate in functie de vechime si nivelul de calificare […]. 35% bonuri de valoare rambursabila, -oferite spre vinzare. [B][U]Legea conversiei proprietatii de stat in proprietatea cetatenilor Romaniei[/U][/B]. beneficiaza cei cu peste 18 ani cu domiciliul in Romania sau care au muncit 5 ani in Romania [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400][B]Ioan Rosca[/B][/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]:[I] Se intelege greu "unde bate", explicatille find greu de urmarit[/I][/COLOR]].

[[COLOR=#a52a2a]Adevarul ([/COLOR][COLOR=#000000]Marti 16 iulie 1990?[/COLOR][COLOR=#a52a2a])[/COLOR]] [U][I][B]Legea privatizarii- proiect UDMR[/B][/I][/U]. 30% improprietarire, banii obtinuti din ceilalti 70% trebuie folositi tot pentru reorganizarea economiei. Preemptiune pentru lucratori si alte facilitati: plata in rate, reduceri de pret etc.

[[COLOR=#a52a2a]Adevarul[/COLOR] (13 noi 1990)] [U][I][B]Privatizarea- o chestiune serioasa[/B][/I][/U]. [B]Eugen Dijmarescu. [/B]Raspunde observatiilor si criticilor si modelelor alternative [I]"care nu numai ca contravin legilor noii Romanii, dar deja se vor platforme politice ale unor partide inca inexistente"[/I]. Explica evaluarea patrimoniului [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Suficent cit sa intelegem liberul arbitru si sa ne intrebam unde sint azi aceste estimari falsificatoare si pregatind marele jaf[/I][/COLOR]]. Explica apoi mecanimsul distribuirii bonurilor si achizitiei pe piata a actiunilor [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [/COLOR][COLOR=#0000cd][B][I]Este clar cine urma sa aiba informatiile care sa orienteze cumparatorii: sefii securitatii economice - a se vedea si cartea lui M Oprea - mostenitorii securitatii[/I][/B][/COLOR]]. Distributia propusa de guvern a fost de 30%-50% dar parlamentul a ales 30% intelegind ca astfel se creeaza posibilitatea procurarii de capital pentru dezvoltare [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400][B]Ioan Rosca[/B][/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]: [COLOR=#0000cd][I]Clasic, acest alibi gaunos[/I][/COLOR]] Statul nu vrea banii obtinuti (65%) decit pentru a ajuta economia [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I]: Ce farsa- intr-o tara dominata de coruptie, unde nimeni nu intreaba clar : unde se duc banii obtinuti de statul roman prin vinzarea bunurilor muncite de poporul roman exploatat in lagarul comunist? Cum de un stat bogat (proportional cu populatia) - posedind practic capitalul natiunii, a putut sa vinda acest patrimoniu, inregistrind totusi deficit bugetar si trebuind sa se imprumute masiv, intr-o perioada in care nivelul de trai al populatiei a scazut drastic?[/I] ][/COLOR] Regiile autonome ramin la stat din interes national si vor putea fi vindute mai tirziu [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Fara ca macar cei 30% sa revina populatiei? De ce nu e acceptat principiul obligatiunilor pentru despagubirea populatiei nationalizate[/I][/COLOR][I]?[/I]]. Este invocata experienta internationala. [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Desi trecerea de la comunism la capitalism era o premiera[/I][/COLOR][I]…[/I]].

[[COLOR=#a52a2a]Dreptatea[/COLOR] (30 oct 1990)] [I][B]Cartelul sindical Alfa. Alexandru Ganea. Nu sint de acord cu liberalizarea[/B][/I]. [B]Constantin Cojocaru[/B], [U]consultantul economic al cartelului apreciaza ca in conditiile absentei pietei, e vorba de o scumpire care se va solda cu diminuarea sanselor de concurare a nomenclaturii in momentul privatizarii[/U].

[[COLOR=#a52a2a]Romania Libera [/COLOR](2 noi 1990)] [I][B]Drumurile intortocheate ale terapiei de soc. Eduard Biberi[/B][/I]. Privatizarea trebuia sa preceada liberalizarea. Metoda Cojocaru ar fi rapida. Si are largul sprijin al sindicatelor. [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I]: [/I][/COLOR][U][COLOR=#b22222][I]Fruntasii civici[/I][/COLOR][/U][COLOR=blue][I] au cochetat un moment cu ideea Cojocaru, [/I][/COLOR][U][COLOR=#b22222][I]dupa care au abandonat-o, discret si suspect[/I][/COLOR][/U][COLOR=blue]][/COLOR].

[[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#a52a2a]Romania Libera[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial] (3 noi 1990)] [U][I][B]De ce au iesit in strada[/B][/I][/U]. [B]Dan Vardie[/B]. Fotografii si relatare de la mitingul de pe 2 noi organizat de cartelul Alfa. 2000 de participanti. Revendicari structurale: reforma si liberalizare, dar gestionate corect . [U]Este sustinut proiectul Cojocaru de privatizare- pe care il prezinta in finalul mitingului.[/U]

[[COLOR=#a52a2a]Dreptatea[/COLOR] (7 noi. 1990)] [I][B][U]Spre ce fel de societate se indreapta tara noastra?[/U] Alexandru Ganea.[/B][/I] Relatare de la mitingul de pe 2 noiembrie a cartelului Alfa, din fata Casei Poporului in care [U]s-a denuntat liberalizarea[/U][B] si s-a cerut [/B][U]discutarea in parlament a proiectului de privatizare prin improprietarire a lui C Cojocaru[/U]. S-au alaturat manifestanti venind din Piata Universitatii, cerind demisia guvernului. [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Din pacate, scriitorii si poetii care dospeau noua rezistenta prin cultura, aplaudau distrugerea "economiei comuniste" si dispretuiau pe cei care se pomenisera tradati de FSN- au considerat aceste manifestatii neavenit[/I][/COLOR][I]e[/I] ]

[[COLOR=#a52a2a]Epoca[/COLOR] (nr.1 7 noiembrie 1990)] [U][I][B]Declaratie.[/B][/I][/U] Cartelul sindical [B]ALFA[/B]. Nu a luat parte la intilnirea cu guvernul din 5 noiembrie pentru ca nu poate accepta principiul stalinist al dezbaterilor unor masuri dinainte stabilite, cu rol propagandistic- mai ales ca [B]negocierile nu urmau a fi consemnate prin serviciile de secretariat pentru a ajunge in documente oficiale[/B]. [B][U]Nu poate accepta refuzul modelului Cojocaru, proiect vital pentru trecerea corecta la capitalism[/U] si modul in care proiectul a fost comentat si prezentat opiniei publice[/B].

[[COLOR=#a52a2a]Revista "NU"[/COLOR] (10-16 noiembrie 1990)] [U][I][B]Interviu cu Doina Cornea realizat de Dorin Serghie [/B][/I][/U](2). Daca liberalizarea preturilor nu este intemeiata pe instaurarea proprietatii private ea este doar o periculoasa inflatie camuflata care va duce la cresterea tensiunilor sociale. Descurajarea muncii cinstite, pierderea elenului creativ, pierderea increderii in moneda nationala, saracirea tarii si a cetatenilor lor., [U]crearea unui cetatean ingenunchiat prin umilita si saracie[/U]. Ar fi fost de asemenea nevoie de ajutor extern, pe care tot actuala conducere l-a compromis. [I][U]"Se vehiculeaza mult varianta economica Cojocaru.ea pare sa rezolve multe din aceste probleme, se stie ca are multi adepti printre tinerii muncitori si studenti. Poate este o formula buna.[/U]"[/I] Poate tocmai de aceea este combatuta cu atita vehementa de guvern. [B][I]"In problema regalitatii, ea crede ca situindu-se in afara oricarei concurente ar deveni un factor de convergenta si coeziune sociala".[/I][/B] Prin insasi personalitatea SA, prin probitatea morala de care a dat dovada de-a lungul anilor, Majestatea Sa Regele Mihai ar contribui la corectarea imaginii care impovareaza Romania. Ar prefera o monarhie cu un prim ministru ca [B][COLOR=#b22222]Gabriel Liiceanu[/COLOR][/B] si mai tirziu [B]Marian Munteanu[/B] sau [B]M. Gheorghiu[/B]. [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR]):[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I] Greu de crezut ca amatorismul confuz, chiar animat de cele mai bune intentii, putea servi cauzele pe care le sustine[/I][/COLOR]].

[[COLOR=#b22222]Dreptatea[/COLOR] (10 noi.1990.)] [B][U][I]Surprizele unei conferinte de presa[/I][/U]. [COLOR=#000000]Serban Popa[/COLOR].[/B] Conferinta in care sindicatele isi prezentau pozitia a fost neglijata de presa. [U]Toti denunta pozitia guvernului si sustin planul Cojocaru[/U] ([U]cu exceptia sindicatului[/U] [COLOR=#b22222][B]Fratia[/B] [U]care-l considera populist[/U][/COLOR]) [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR]):[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][I][COLOR=blue] Un [/COLOR][COLOR=#b22222]sindicat organizat de GDS[/COLOR][COLOR=blue], sub bagheta marelui maestru Stelian Tanase, ca o replica la "sindicatele rosii" care si-au asumat platforma Cojocaru[/COLOR][/I][U]][/U].

[[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#a52a2a]Romania Libera[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial] (11-12 noi. 1990)] [I][B][U]Conventia studenteasca Bucuresteana si proiectul Cojocaru[/U][/B][/I]. Reprezentantii cartelului ALFA au contactat studentii din Conventie pentru a le cunoaste parerea despre proiectul Cojocaru (TV a vorbit pe 6 noi de dezavantajarea tineretului). Studentii nu au insa pretentii materiale si sint multumiti daca parintii lor vor fi improprietariti[COLOR=blue]. [[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR]) :[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I] Studentii au fost intoxicati/ dezactivati si cu lipsa de pretentii politice. Sub conducerea lui Marian Munteanu ei au devenit complet inofensivi[/I][/COLOR].]

[[COLOR=#a52a2a]Ghilotina[/COLOR] (noiembrie 1990)] [B][U][I]Intre Alianta Civica si liderii de balustrada.[/I][/U] Radu Serban Auneanu.[/B] Analiza manifestatiilor din 15 noiembrie inceputa cu obiectivele AC. O importanta axa nationala s-a creat: Bucuresti-Brasov-Timisoara. Au existat mitinguri si in alte centre: Cluj, Sibiu, Ploiesti, Constanta, dar de mai mica intensitate. Ideile enuntate la mitingul AC de la Bucuresti: nu trebuie repetate greselile Golaniei, dizidentii vechilui regim sint adversarii actualei conduceri [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I]: Au fost la fel de suparatori pentru putere- si inainte si dupa[/I][/COLOR][I]...[/I]], ideologia comunista este o devastare satanica, (Rodion Galeriu), intelectualitatea a fost trezita de evenimentele din 13-15 iunie (Emil Constantinescu), stabilitatea si linistea ceruta de putere e menita sa consolideze pozitia unei echipe demagogice si vinovate (CT Dumitrescu), subordonarea TVR unor interese de grup, [U]reforma impiedica afirmarea proprietatii individuale si demolarea practica a comunismului (Cojocaru)[/U], legile votate de parlamentul monocolor sint antimuncitoresti (Dragos Nicolescu),. Exista insa un dar in contradictie cu ceea ce se dorea. Astfel, desi s-a respins apelul la unitate al actualei conduceri, s-au facut apeluri la necesitatea unitatii constiintelor in vederea eradicarii comunismului. De ce au nevoie acesti lideri de balustrada de unitate in jurul cuiva sau a ceva si nu pledeaza pentru mediere in directia unui ideal comun? De asemenea situatia opozitiei nu prea prezinta unitate in fata poporului roman. Pe linga partidele diseminate in grupulete si partide mari ca PNT si PNL a aparut si Forumul Democratic Antitotaliatar si acum si Alianta Civica. Speranta este ca toate acestea sa faca o alianta electorala,.dar aceste idei par mai clare la Timisoara si Brasov.

[[COLOR=#b22222]Expres[/COLOR] (nr.44 noiembrie 1990)] [B][U][I]Un spectacol fara final[/I][/U]. Ilie Stoian[/B]. Pe 13 si 14 septembrie doua mitinguri cu obiective asemanatoare organizate de federatia sindicatelor din industria constructoare de masini si alianta interpartinica au reunit foarte putini participanti. Ei au venit insa la apelul Aliantei Civice in numar enorm, care nu a mai fost atins decit pe 22 decembrie. Actorul Dragos Pislaru le-a cerut sa se incoloneze si a citit apelul oficial adresat guvernului, moment pe care echipele de filmare l-au sarit. [I]"Din pacate, probabil din teama de a nu se ajunge in situatii incontrolabile, atit in timpul deasfasurarii marsului cit si pe parcursul mitingului in sine [U]organizatorii au imprimat o atitudine moderata, atitudine ce a marcat aprope fiecare luare de cuvint[/U], [U]putini au fost cei care au spus adevarului pe nume[/U], [U]acestia fiind in special[/U][B] cei doi economisti ce au luat cuvintul[/B] ([B]Vasile Pillat[/B] si [B]Constantin Cojocaru[/B]), cu atit mai mult, exact in momentul in care asistenta deosebit de numeroasa astepta luari de pozitie ferme (atita timp cit mizeria a ajuns la cote de nesuportat), la acest miting de debut al Aliantei Civice [U]a lipsit pina si anuntarea unui program concret de actiune[/U]. fapt cu atit mai regretabil cu cit in final [U]multi dintre participanti au plecat cu senzatia ca sint in continuare ai nimanui[/U] si ca au asistat la un spectacol ce si-a pierdut suflul odata cu scurgerea timpului."[/I]

[[COLOR=#b22222]Romania libera[/COLOR] (17 noiembrie 1990)] [U][I][B]Martor in coloana. Relatare de la mitingul AC de pe 15 noiembrie[/B][/I][/U]. [B]Mihai Sora[/B]: Puterea continua sa masluiasca adevarul, respinge dialogul demonstrind ca comunismul nu a murit. Mircea Diaconu. aminteste ca pietrele de sub picioarele lor au fost inrosite de singele prietenilor. Stefan Radoff citeste declaratia Aliantei Civice, urmeaza [B]reprezentantul romanilor din Chisinau, care cere ca fratii de peste Prut sa nu fie uitati[/B]. Se scandeaza Romania Mare, Basarabia. Cornel Nistorescu plinge, Radu Filipescu multumeste Europei libere care a spus adevarul despre Brasov si reaminteste evenimentele din iunie de care vinovat e [COLOR=#b22222]dl. Iliescu[/COLOR] intrebindu-se daca mai are ce cauta in conducerea tarii. [B]Vasile Pilat[/B], economist, se refera la situatia economica dezastruoasa, mult mai rea decit in urma cu zece luni si arata ca o reforma eficace ar trebui pregatita cu totul altfel. Asa cum se procedeaza, amenintati biologic, cetatenii vor vrea din nou sistemul centralizat. [B]Vasile Deaconescu[/B], aduce salutul Timisoarei si punctul; de vedere al timisorenilor. Societatea civila trebuie sa interzica guvernului practica dictaturii. Se scandeaza demisia. [B]Ioan Manucu[/B]: nu si-a facut decit datoria impiedicind ordinea bitei, desi folosirea minerilor a fost evident ilegala, nu este cercetat modul in care au fost transportati. [B]Marian Munteanu[/B] a reafirmat principiul nonviolentei faptul ca adevarul va invinge. [B][U]Luptam impotriva unui sistem, nu a unui om[/U][/B]. [B] Se striga "Fara violenta!"[/B] [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I] "Singura obsesie a liderilor contestatiei civice/politice din acel moment era evitarea confruntarii. Intimidarea si lasitatea isi spuneau cuvintul[/I][/COLOR].].[B] Alexandru Popovici[/B], presedintele FDA Prahova, se refera la falsa reforma economica si mentinerea combinatelor energofage care fac Romania dependenta de furnizorul sau energetic. PM [B]Bacanu[/B] face apel la curaj in fata esaloanelor 2 si 3 ale nomenclaturii. Se striga [COLOR=#b22222][I][B]"Jos securitatea!"[/B][/I][/COLOR]. [B]Banyai Peter[/B] pune intrebarea [I][B]"Daca Frontul este emanatia revolutiei anticeausiste, cum se face ca toti dixidentii anticeausisti sint adversarii frontului iar slugile comuniste sint sustinatorii lui infocati?"[/B][/I] Dragos Pislaru, organizator al mitingului, citeste adeziunea Asociatiei decembrie din Sibiu, a FDA si a Uniunii democrat crestine. Rodion Galeriu, aminteste versul lui Nichita Stanescu [I]"Istoria este scria cu un creion imnmuiat in singe."[/I] [B]Ilie Constantinescu[/B], [I]"la 14, 15 iunie s-a incercat compromiterea muncitorimii."[/I] [B]D. Iuga[/B]: sindicatul liber din televiziune se afla printre demonstranti dar [U][COLOR=#b22222]conducerea televiziunii a avut un rol important in iunie creind confuzie si panica[/COLOR][/U]. [B]Dragos Pislaru[/B]: citeste un bilet de omagiu adus lui Liviu Babes. Alina Grigorescu, eleva aminteste de singele de pe zapada din decembrie. [B]Constantin Cojocaru[/B]:[B][I]"Moartea comunismului presupune demolarea esentei sale, trecerea efectiva a puterii economice in proprietatea cetatenilor. Privilegiatii si bisnitarii fostului si actualui regim nu trebuie sa se atinga de acesta avere."[/I][/B] [B]Sorin Dumitrescu[/B]: aminteste ca pasesc pe o iarba sub care e multa lume peste cei 1033 oficiali. [I]"Noi sintem vlastarul care apare dupa ce-ai ingropat saminta."[/I] [B]Dragos Nicolescu[/B] din partea confederatiei Fratia cere guvernului sa inceteze cu minciuna liberalizarii si parlamentului sa nu mai voteze legi antimuncitoresti, mai cere procesul comunismului si adevarul despre 13-15 iunie. Ultimul care ia cuvintul este [B]CT Dumitrescu[/B], aminteste ca la 22 decemmbrie la aparitia lui Iliescu in balconul CCului s-a strigat [I][B]"fara comunisti, nu te vrem !"[/B][/I], dupa care [U][COLOR=#b22222]au aparut teroristii care au insingerat piata si au adus linistea de care aveau nevoie guvernantii[/COLOR][/U]. Pentru ei nu e nevoie decit o singura cale. Se striga "Demisia, demisa!". Impins de prieteni se urca la tribuna [COLOR=#b22222][B]Ion Caramitru[/B][/COLOR]. [B]Este huiduit[/B]. Piata striga Adevarul, adevarul si fluiera. Caramitru: sintem pusi la incercare de o forma noua de comunism. Fluieraturi. "Jos Iliescu!", Caramitru : sa luptam impotriva comunismului. Fluieraturi si huiduieli. I se striga : [I][B]"Striga cu noi Jos Iliescu!"[/B][/I]. Caramitru striga :"Jos comuniusmul, Jos Iliescu!" in uralele :[I]"Caramitru e cu noi!"[/I]. Intervine Marian Munteanu :[B][I]"Sa nu impunem nimanui nimic!"[/I][/B]. Demonstratia ia sfirsit, oamenii sint rugati sa evite orice violente , chiar si verbale si se risipesc.


[[COLOR=#a52a2a][B]Romania libera[/B][/COLOR] (16 noiembrie 1990)] [B]În sens giratoriu.[/B] ([I][B]dialog cu dl. profesor [COLOR=#0000cd]Constantin Cojocaru[/COLOR] realizat de Andreea Pora[/B][/I])
[COLOR=#ff0000][B]"[/B][/COLOR]—[B] [I]In ce constă exact varianta Cojocaru ?[/I][/B]
— Ea presupune ca întregul capital acumulat în proprietăţile de stat şi cooperatiste să treacă printr-un anumit mecanism în proprietatea privată a celor care au muncit pină la data de 22 Decembrie pentru crearea acestui capital.

—[B] [I]Tocmai despre acest mecanism aş dori să discutăm[/I]...[/B]
— Există două căi clare de a transfera această bogăţie din proprietatea statului în proprietate particulară...

—[B] [I]Ce înţelegeţi prin bogăţie ?[/I][/B] — Mă refer la capitalul neconsumat şi acumulat care este folosit in activitatea economică. De exemplu casa mea dacă o folosesc numai pentru locuit şi nu ca să scot chirie nu este capital, este un bun de consum, ea devine capital in momentul in care o închiriez.

— [I][B] Concret care ar fi acest capital ?[/B][/I]
— Pămîntul, fabricile, uzinele, drumurile, podurile, construcţiile de toate felurile. Toate sînt capital real.

—[B] [I]Cum puteţi determina cifra reală a acestui capital. Ca să ştim cît împărţim ?[/I][/B]
— Din nefericire, valoarea capitalului acumulat este stabilită în conformitate cu sistemul de preţuri, care nu este unul ce exprimă valoarea reală nici a mărfurilor, nici a capitalului. Nu putem avea decit o valoare estimativă. Valoarea reală se stabileşte numai în condiţiile economiei de piaţă. Reevaluarea care se face acum va avea ca efect stabilirea ştiinţifică a valorilor, dar va rămîne subiectivă, ne-reală. Numai cind am 10—15 ofertanţi pentru un produs îi pot stabili o valoare reală. Deci prin concurenţă.

[B]— Vom pleca de la premiza că nu ştim exact cit împărţim ?[/B]
— In ideea mea această cifră nu are prea mare importanţă, eu dau [B]mecanismul de împărţire[/B]. Cu aproximaţie cifra care mi-a ieşit mie din estimări este de 16 mii de miliarde de lei. Criteriul pe care l-am ales pentru împărţire este pe de o parte, numărul anilor de muncă şi pe de altă parte munca deja acumulată pînă la venirea pacostei care se numeşte comunism, în fostele proprietăţi asupra pâmîntului, industriei, caselor, care au fost naţionalizate sau cooperativizaite. Pentru toate acestea din 16 miliarde vom da Ia o parte o cifră corespunzătoare valorii proprietăţilor. Cred că este mai eficient să rezolvăm astfel problema fostelor proprietăţi, deci dînd titluri de proprietate în contul lor, decît să dăm înapoi exact fosta proprietate.

[B]—[/B] [B]Trebuie făcută o evaluare a fostelor proprietăţi ?[/B]
[B]—[/B] Trebuie să subliniez un lucru foarte important : aceste limitări. De exemplu, pentru pămint se va lua In consideraţie un anumit număr de hectare, 10, 12, indiferent cit a fost confiscat. Acest lucru îl va hotări parlamentul, pentru că problema este de ordin politic. Nu se va da mai mult decit o medie de un milion, de exemplu, pentru ca suma si nu depăşească cit ar fi putut acumula un om intr-o viaţă de muncă. [B]

—[/B] [B]Cum se va face împărţirea?[/B]
[B]—[/B] Prin aceste TDP-uri (bonuri de valoare), a căror valoare va corespunde cu cifra aprox. de 16 mii miliarde. Ele vor fi distribuite în mod gratuit după 2 criterii. Intîi TDP-uri pentru proprietăţile confiscate, care să spunem că vor constitui un 15% din total, iar ceea ce rămîne, TDP-uri pentru anii de muncă. Aceasta nu înseamnă că cel care au primit TDP-uri pentru proprietăţile confiscate nu vor primi TDP-uri si pentru anii de muncă.

[B]—[/B] [B]Unii vor beneficia din start de mai multe TDP-uri ?[/B]
[B]—[/B] Bineînţeles, unii vor fi favorizaţi. Echitaite perfectă nu există. Dar cred că aşa este corect. Pentru a nu lungi procesul de distribuire a TDP-urilor pentru fostele proprietăţi se pot găsi variante. Cele pentru pămint pot fi date intr-o primă fază, pentru că există o evidenţă clară, fiecare cu cît a intrat în CAP, iar restul vor fi distribuite în timp.

—[B] TDP-urile vor fi distribuite de către întreprinderi salariaţilor ei cu prioritate ?[/B]
— Nu. Ele vor fi de la Banca Naţională şi vor da pur şi simplu o valoare, 1.000, 10.000, 15.000 etc., indiferent de locul unde lucrează fiecare. Ele nu îndeplinesc funcţiile normale ale banilor, dar îţi pot permite să cumperi : Obligaţiuni emise de stat pentru valoarea capitalului ce va fi reţinută în regii autonome şi pentru care se vor primi dobînzi ; Acţiuni emise de societăţile comerciale ce sînt în curs de înfiinţare şi pentru care se pot primi dividente. CAP-urile vor exprima deci titluri de proprietate asupra unui capital real, terenuri, clădiri, utilaje.... Cei care nu vor dori să aibă acţiuni sau obligaţiuni, vor putea cumpăra capital real (tractoare, strunguri etc.) cu care vor putea prin asociere sau individual porni afaceri. Există foarte mult capital real neutilizat. [B]Într-o economie sănătoasă valoarea capitalului financiar trebuie să fie egală cu valoarea capitalului real[/B]. [B]

— Cum se va face schimbai de TDP-nri in acţiuni sau obligaţiuni ?[/B]
— Aici sînt două variante, care desigur ar putea fi supuse spre dezbatere parlamentului. Prima ar fi acordarea dreptului de prioritate salariaţilor întreprinderii pentru cumpărarea de acţiuni chiar din acea întreprindere. Există însă nişte riscuri financiare, pentru că schimbul se va face la valoarea nominală, deci 1.000 TDP va fi egal ou 1.000 acţiuni. În momentul cînd acţiunile intră pe piaţă, unele pot avea valoare mai mare decît cea la care a fost făcut schimbul, sau mai mică. Deci unii vor fi avantajaţi, alţii dezavantajaţi. [B]

— Mai mult, unii ar putea fi falimentari din start ; dacă îi oblig pe salariaţii unei întreprinderi nerentabile să cumpere acţiuni numai din acea întreprindere.[/B]
— Asta cu rentabilitatea este discutabilă, sînt unele întreprinderi nerentabile în actualul sistem defectuos şi rentabile în celălalt.

[B]— Dar sint unele evident nerentabile ![/B]
— Oricum aceşti dezavantajaţi vor fi mai avantajaţi decît în sistemul guvernului în care noi vor primi aproape nimic.
[B]— Nu ştiu care va fi avantajul să ai in buzunar o acţiune total nerentabilă.[/B] Orice fier vechi are o valoare.Chiar dacă dau la topit tot 23 August rămine ceva, fierul vechi şi clădirea.

[B]—[/B] [B]Dar aici va fi vorba în final de bani, nu de fier vechi. Căci fierul vechi va fi a zecea parte din valoarea acţiunii.[/B]
— Tocmai de aceea am propus a doua variantă. Fiecare poate cumpăra acţiuni de unde vrea, dar la licitaţie. Prin acest mecanism stabilindu-se şi valoarea reali a capitalului.

[B]—[/B] [B]Licitaţia nu va conduce insă [/B][B]Ia [/B][B]situaţia in care numai cei cu bani vor putea cumpăra, ceea ce dvs. se pare că nu doriţi.[/B] [B]
—[/B] Tocmai aici este punctul fierbinte care nu a fost înţeles. O perioadă de 2—3 ani, rămîne la latitudinea parlamentului, acţiunile sau obligaţiunile nu vor putea fi cumpărate, decît, subliniez decît, cu TDP-uri. [U][COLOR=#b22222]Banii nu pot cumpăra acţiuni[/COLOR][/U]. Deci licitaţia se va face numai cu TDP-uri. După cum TDP-uriile nu pot fi vindute pe bani, decît numai pe acţiuni, obligaţiuni sau capital real. Banii nu vor intra in funcţiune decît după ce acţiunea va intra în proprietate particulară. Atunci se pot vinde acţiunile. [B]

—[/B] [B]În felul acesta in perioada respectiva, capitalul străin va avea un foarte mic acces in tară.[/B]
— Capitalul străin se va putea alătura celui particular românesc dar după ce acţiunile vor intra în proprietate particulară, lucru care nu va dura mult. Investitorul străin va putea cumpăra de la particular acţiuni sau obligaţiuni. Asta mi se pare foarte important, să nu cumpere de la stat, din cei 70% ai statului, care nu ştiu ce va face cu ei, să cumpere de la nea Gheorghe de exemplu, de la oricine, să intre valuta în buzunarul cestuia. [B]

—[/B] [B]Aş dori să vă ridic o problemă. Tineretul. El va fi cel mai dezavantajat din acest tip de împărţire. Şi nu numai ei, studenţii, femeile casnice, orfanii, handicapaţii.[/B]
— Să Ie luăm pe rînd. Generaţia tînără este moştenitoarea integrală a generaţiei mai în virstă. Deci strict material nu va fi dezavantajată. În afară de aceasta i se oferă şansa de a intra în viaţă ca orice tînăr american şi să nu uităm, într-o societate cu economie de piaţă. Pentru că [U][COLOR=#b22222]acum ne aflăm într-un sens giratoriu perpetuu[/COLOR][/U]. Studenţia ? Fiecare an de studiu se consideră echivalent cu un an de muncă. Orfanii, handicapaiţii vor primi desigur şi ei TDP-uri, femeile cu copii, pentru fiecare copil un număr corespunzător de TDP-uri. Acestea sînt amănunte care pot fi reglate prin discuţii. Iar cei care n-au fost deloc încadraţi în muncă, exceptînd femeile casnice şi pensionarii pe caz de boală sau alte cazuri obiective, ceilalţi să-şi vadă de treabă şi să facă ce au făcut şi pînă acum, adică bişniţă, dacă vor mai putea desigur... [COLOR=#ff0000][B]"[/B][/COLOR]

[[COLOR=#b22222][B]"Nu"[/B][/COLOR] (nr.32 10-16 noiembrie 1990)] [B][U][I]Cronica TV.[/I][/U] Dan Pircalab[/B]. [B]Mentioneaza infruntarea dintre expertii guvernului si domnul Cojocaru[/B], [B]acuzat de Roman[/B] de [U][I][COLOR=#b22222]"tendinte de revenire a stalinismului pe usa din dos"[/COLOR][/I][/U] pentru ca [I][U][COLOR=#b22222]vrea sa disipeze avutia nationala, facindu-si prozeliti printre mase[/COLOR][/U][/I]. Acesta nu s-a lasat, [B]infruntarea finala dindu-se intre domnii Cojcaru si Cosea[/B].

[[B]Romania Libera[/B] (24 nov)] [U][I][B]Solutia guvernului-solutia Cojocaru[/B][/I][/U]. [B]ing Alexandru Fuciec[/B]. Sint comparate cele 2 solutii, cu "argumente" speculative penibile. Guvernul nu vrea sa dea decit 30% din ce nu-i apartine. Dar solutia Cojocaru, [U]care vrea sa elimine banii "rosii" si "banii negri[/U]" nu poate evita aparitia unor noi intreprinderi cu capital nou [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: ??][/COLOR] si nu rezolva problema surselor de capital pentru modernizare. Proprietarii ar fi putut organiza vinzarea unei parti din capital (o noua emisiune de actiuni) in acest scop, dar asta nu va duce decit la conflicte [COLOR=blue][IR: [I]Aici textul e total obscur[/I]][/COLOR] Nici cei 30% nu trebuie dati, proprietarii prin cumparare nu-i vor suporta pe cei improprietariti [COLOR=blue]....[[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Ce ipocrizie a Romaniei Libere, [/I][/COLOR][U][COLOR=#b22222][I]la care s-a practicat privatizarea fara plata[/I][/COLOR][/U][COLOR=blue][I], sa sustina ca aceasta solutie nu ar fi valabila si pentru altii [/I]][/COLOR]

[[COLOR=#b22222]Zig-Zag [/COLOR](nr 37 19-26 noi 1990)] [U][I][B]Metoda guvernului dezavantajeaza 90% din populatie[/B][/I][/U]. Interviu cu [B]Bogdan Hossu[/B] [U]lider al cartelului sindical Alfa[/U]. Alfa se compune din 7 federatii insumind 450 de sindicate si 1,3 milioane de membri. Constituit la 7 iunie 1990. Liberalizarea guvernului saraceste populatia pentru a o scoate din cursa privatizarii in avantajul oligarhiei financiare care va fi formata din nomenclaturisti si speculanti de ieri si de azi. [B]E normal ca sindicatele sa adopte programul Cojocaru[/B] - este chiar menirea lor pricipala sa apere interesele celor ce au muncit si muncesc. Cred in efectele sociale pozitive ale reformei Cojocaru. Chiar si faptul ca parintii vor avea ce sa lase copiilor lor, in urma unei munci de o viata - e important. Grav e ca, din cauza unor ambitii personale si confiscari politice, nu se realizeaza unitatea luptei sindicale.

[[COLOR=#b22222]Cuvintul[/COLOR] (20-26 noi 1990)] [B][I][U]Nu-l lasati sa vorbeasca[/U][/I][/B]. [B]Cornel Nistorescu[/B]. Descrie modul in care este organizata diversiunea pentru ca mesajul dlui Cojocaru sa nu fie inteles sau auzit. S-a raspindit svonul ca acesta ar fi consilierul lui Iliescu.

[[COLOR=#b22222]Epoca[/COLOR] (nr2 14-20 noi. 1990)] [I][B]"[U]De felul cum se va raspunde la nerusinare si sfidare va depinde viitorul Romaniei[/U]"[/B][/I] [B]Interviu cu Gabriel Andreescu realizat de A George[/B]. Dupa revolutiile ne-am dat seama de degradarea produsa in constiinte si in societate de comunism. Liberalizarea e doar o scumpire dirijista [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Fapt perceput de intelectualul G.A doar prin pretul hirtiei si al cartilo[/I]r].[/COLOR] Nu are pregatirea necesara sa abordeze probleme economice complexe, sa judece planul Rugina sau planul Cojocaru - dar la GDS colaboreaza cu economisti puternici ca Ihor Lemnj [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue] : [I]Din pacate o astfel de desistare in zona cauzelor economice, lasa fara baza arbitrajul civic, caruia ii ramine zona efectelor[/I][/COLOR] ] Masurile de pauperizare vor produce explozii sociale. Conferinta de la Timisoara a fost un mare succes [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Acum ca si atunci, ca participant, am alta parere - [/I][/COLOR][U][COLOR=#b22222][I]a discuta satios teoria drepturilor omului intr-un moment in care se cerea organizata rezistenta contra puterii care le incalca[/I][/COLOR][/U][COLOR=blue][I], [/I][/COLOR][U][COLOR=#b22222][I]a boicota in acest fel coagularea opozitiei politice[/I][/COLOR][/U][COLOR=blue][I] - e mai rau ca o evaziune[/I][/COLOR] ]

[[COLOR=#b22222]Romania Libera[/COLOR] (5 dec 1990)] [U][I][B]Fata in fata. Varianta guvernului si varianta Cojocaru[/B][/I][/U]. [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue] : [I]Vezi si explicatiile din Adevarul 14 august, Flacara 14 oct, Timpul 26 au-6 sep[/I]] [/COLOR][B]Sint expuse comparativ pe doua coloane cele doua metode pentru a se demonstra cine are de profitat de pe urma fiecareia si care ar fi efectele asupra relansarii economice.[/B] [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue][I]: [/I][/COLOR][COLOR=#b22222][I][B]Oricita "ceata" au incercat sa fabrice in jurul subiectului "analistii"[/B][/I][/COLOR][COLOR=blue][I], [/I][/COLOR][B][COLOR=#006400][I]demonstratia lui Cojocaru este cel mai bun rechizitoriu al jefurii poporului roman prin tranzitia nomenclaturii, de la comunism la capitalism[/I][/COLOR][/B][COLOR=blue]][/COLOR] /[B]Cartelul national Alfa comunica[/B]. Intrerupe dialogul cu un guvern antisindical si manipulator care face comisii de "negociere" numai pentru duce in eroare opinia publica. [dat si in Dreptatea 6 dec] [I][B]/Proiectul Cojocaru va deveni lege in Republica socialista Moldova?[/B][/I] [B]Dan Vardie[/B]. [B][COLOR=#006400]C. Cojocaru a fost primit de Mircea Druc si apoi a vorbit in Parlamentul Moldovei[/COLOR][/B][U],[/U][B]urmind sa faca parte dintr-o comisie mixta guvern-parlament pentru elaborarea legii improprietaririi[/B]. Cojocaru exprima sperante in Alianta Civica [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]: [B][COLOR=#0000cd][I]au avut loc apropieri in aceasta perioada, dar nu stim ce le-a curmat[/I][/COLOR][/B]]

[[COLOR=#b22222]Rom libera[/COLOR] (19 dec 1990)] [U][I][B]Hotarirea Conferintei Nationale a cartelului sindical Alfa[/B][/I][/U]. A avut loc pe 14 dec cu participarea celor 7 federatii constituente. Recentul "dialog" mediat de Iliescu a nu a facut decit sa confirme pozitia aroganta a puterii fata de salariati antrenati intr-o catastrofa economica. Cer: [I] "1. Prezentarea in fata natiunii a situatiei economice concrete. Cifre si date. 2. Revenirea in absenta acestor conditii la preturile de pina la 30 oct. 3. Prezentarea in direct la televiziune a dezbaterilor si votului privind proiectul de improprietarire al dr Cojocaru, introdus in parlament de un grup de senatori. 4. Retragerea tuturor legilor cu carcater antisindical. [] 5. Incetarea imediata a concedierilor [] 6. Publicarea raportului Comisiei parlamentare asupra evenimentelor din 13-15 iunie pina la 17 dec si deferirea in justitie a celor responsabili [] 7. Demiterea nomenclaturistilor din functiile administrativ-economice. Accesul la decizie al tehnicienilor tineri. 8. Creerea cadrului pentru dialog privind revendicarile justificate ale sindicatului liber din televiziune."[/I] In cazul agresarii, disparitiei, sau arestarii vreunui lider sindical vor declansa greva generala in 24 de ore. [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [B][I]o platforma si o strategie clara si inteligenta; pacat ca nu s-a reusit coagularea rezistentei in jurul ei[/I][/B]][/COLOR]

[[B][COLOR=#b22222]Revista 22[/COLOR][/B] (nr 48, 14 dec 1990)] [U][I][B]Opozitia demagogica[/B][/I][/U]. [COLOR=#b22222][B]Andrei Cornea[/B][/COLOR]. [U]Isi exprima dezgustul si revolta fata de pozitia Aliantei Civice care a declarat ca sprijina proiectul Cojocaru[/U], asa cum se poate citi intr-un articol penibil publicat in Romania Libera. Intelege ca se incearca lovirea FSN cu propriile arme, adica practicind populismul dar considera inadmisibil asa ceva: [COLOR=#b22222][I]"Nu sint economist [] Nu vreau sa intru in detalii. As spune doar ca dupa parerea mea, economia capitalista nu inseamna numai capital privat ci si o mare inegalitate a dimensiunii si distributiei acestuia. [] Ori planul Cojocaru , dorind sa distribuie intregul capital public in portiuni daca nu chiar egale, atunci macar de acealsi ordin de marime,si sa fac acest lucru brusc, in chip artificial, prin lege incalca acele principii ale capitalismului despre care vorbeam."[/I][/COLOR] [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [B][I]Un excelent exemplu de gaunosenie, incultura si impostura- care au determinat intelectualitatea "ratacita" in ingimfare sa faca tacit un cartel cu puterea jefuitoare, impotriva populatiei jefuite[/I][/B][/COLOR]]

[[COLOR=#b22222]Romania libera[/COLOR] (15 dec 1990)] [B][U][I]Conferinta nationala ALFA[/I][/U]. Daniel Cocoru[/B]. Pe 17 dec a avut loc conferinta nationala a cartelului Alfa, care a validat statutul cartelului, sinteza activitatii si programul de activitate. Vorbitorii, in numele a doua milioane de membri, au cerut publicarea rezultatelor privind evenimentele din 13-15 iunie pina cel tirziu la 17 decembrie, infiintarea unui post independent de televiziune, [U]aminarea liberalizarii preturilor[/U] [B]pina la declansarea realei privatizari pe baza variantei Cojocaru[/B], retragerea imediata a proiectelor de legi cu caracter antisindical si antimuncitoresc. S-au mai exprimat solidaritatea cu actiunea sindicatului din TVR. [U][I]Stupoare a provocat articolul Atentie din Adevarul[/I][/U]. Au participat 700 de delegati din tara si invitati ai unor alte centrale sindicale. S-a dat urmatorul comunicat: "Perpetuarea starii de ingnorare., a solicitarilor deja inaintate guvernului, va determina cartelul sindical Alfa sa declare o greva generala de avertisment in 18 decembrie de la ora 10 la ora 12.

[[COLOR=#b22222][B]Azi[/B][/COLOR] (20 decembrie 1990)] [U][I][B]Deziluzie pentru omis[/B][/I][/U]. [B][COLOR=#b22222]E. Serbanescu[/COLOR][/B]. [COLOR=#b22222][I]Atac la adresa dlui Constantin Cojocaru, autorul l-a cunoscut cu multi ani in urma si [U]ne garanteaza ca este un om josnic, fara caracter, un arivist ordinar[/U] care a schimbat multe neveste[/I][/COLOR]. Daca un astfel de egoist ar ajunge in locul dlui Roman, in numele a nu stiu ce platforme alternative, ar fi un dezastru. Cit priveste teoria sa, sustinuta si de sindicate create sau manipulate de el,[U][COLOR=#b22222] autorul declara ca[/COLOR][/U] [COLOR=#b22222][I]"n-am citit-o pentru simplul motiv ca nu am incredere in individ"[/I][/COLOR][] stiu precis ca aruncindu-ne deliberat cu praf in ochi pe individ nu-l preocupa [] bunastarea naivilor care-l asculta [] Lui putin ii pasa de frigul, foametea si mizeria in care am trait noi toti si vom mai trai citiva ani buni, daca forte opozitioniste boicoteaza toate masurile guvernamentale. [] El se strecoara acum cochetind cu Alianta ciivica, liberalii, taranistii sau UDMR , doar doar va ajunge Ministru de finante.[COLOR=#b22222][I] "V-ati intrebat vreodata de ce poarta ochelari fumurii? Ii poarta de cind il stiu, ca sa nu i se vada dispretul din ochi."[/I][/COLOR]

[[COLOR=#b22222]Dreptatea[/COLOR] (9 feb 1991)] [I][B][U]Comunicatul cartelului national sindical Alfa[/U][/B][/I]. ([I][U][COLOR=#ff0000]versiune completa[/COLOR][/U], fiind adaugate portiunile cenzurate in versiunea publicata in Romania libera de pe 6 feb[/I][COLOR=blue]).[[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Putem deci urmari cenzura aplicata de Romania Libera asupra unui text care ...merge prea departe pentru agenda "marelui ziar de contestatie"[/I] ][/COLOR]
[I]1. Guvernul poarta raspunderea integrala pentru dezastrul economic si social al tarii.
2. Parlamentul ar trebui sa ia masuri pentru a scoate tara din criza.
3. Salariatii ar trebui sa inteleaga ce ii asteapta: 650 mii de someri. Economia tarii, in ciuda dictaturii, functiona mai bine decit acum. Exportul a coborit de la 10 miliarde de dolari la 5, 4 miliarde. Balanta a devenit negativa si se fac masive imprumuturi. Totul pentru cumpararea puterii cu cadouri electorale. Mii de obiective industriale au ramas neterminate, fiind degradate iremediabil. Sute de uzine competitive inainte isi vor inchide portile din lipsa de materii prime, de energie, de comenzi, de active dezmembrate prin furturi. Promovarea in conducerea intreprinderilor a unor cadre incompetente si iresponsabile, slabirea interesului pentru munca, avantajarea speculantilor. Rezultatul e o prabusire ca pe timp de razboi. [B]Respingind fara nici o justificare valabila varianta de privatizare Cojocaru[/B] puterea a produs deja 150 mii de someri si va mai produce 500 de mii in 1991. Economia se va dezagrega sistemic. Preturile au crescut absorbind banii populatiei, inclusiv economiile facute in ultimii 25 de ani. [B]Daca ar fi fost aplicat proiectul Cojocaru[/B], in loc de 10 mii de functionari am fi avut sute de mii de locuri de munca pentru ingineri si muncitori. Pina la rezolvarea corecta a problemei proprietatii, [B]cartelul alfa se opune oricarei actiuni care va avea ca efect saracirea majoritatii populatiei[/B]. [/I]

[[COLOR=#b22222]Azi[/COLOR] (27 mar. 91)] [U][I][B]Dreptul de a fi penibil[/B][/I][/U]. [B]Traian Branea[/B]. [B]Demasca mitingul din 20 martie a confederatiei Alfa, care inca din decembrie face parte din complotul de rasturnare a regimului legitim FSN[/B]. Nu au fost 100 000 de participanti cit sustin organizatorii si nu au reprezentat decit partial sindicatele si provincia, multi muncitori fiind fortati sa vina. Totusi trebuie tratate atent revendicarile lor sindicale nu si cele politice, inadmisibile. S-au strigat sloganurile tipice [I][COLOR=#b22222]"Jos Iliescu !" "Jos guvernul comunist!"[/COLOR][/I], doar [B]Constantin Cojocaru[/B] a citit acel program populist care nu a prea stirnit entuziasmul maselor. Marsul care a urmat a aratat [U][COLOR=#b22222]adevarata fata complotist revolutionara a intentiilo[/COLOR][/U]r Alfa[COLOR=blue]. [/COLOR][COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Miza este evident provocarea dezmintirilor : nu , nu facem politica, nu sintem aliati cu opozitia, nu vrem rasturnarea puterii[/I]][/COLOR]

[[B][COLOR=#b22222]Azi[/COLOR][/B] (29 mar. 1991)] [U][I][B]In legatura cu alternativa Alfa[/B][/I][/U]. [B]O "demonstratie" a absurditatii proiectului Cojocaru[/B] [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue] : [I]capodopera de propaganda gaunoasa[/I]]
[/COLOR]
[[COLOR=#b22222]National[/COLOR] (nr 2 mai 1991)] / [U][I][B]Proiect de lege privind regimul juridic al privatizarii[/B][/I][/U]. [B]Proiectul Cojocaru, rafinat, este asumat de Confederatia Alfa. Sint redate aici pricipalele articole[/B]
/ Interviu cu [B]Bogdan Hosu[/B] presedintele ALFA luat de [B]Serban Popa[/B]. Cartelul ALFA sustine privatizarea Cojocaru. Ca si alte sindicate, [U][COLOR=#b22222]in afara de Fratia[/COLOR][/U] - care il considera populist. El crede ca Fratia a fost o diversiune de la inceput. [U][COLOR=#b22222]Nici partidele de opozitie nu-si asuma lupta aceasta[/COLOR][/U], [U][COLOR=#b22222]se ocupa de nimicuri[/COLOR][/U]. Versiunea de reforma a guvernului incurajeaza coruptia de sus pina jos. Iar TVR isi continua propaganda nociva.

/ [B][U][I]Gorbaciovismul carpato-dunareano-pontic[/I][/U]. Cristian Mihail[/B]. Privatizarea Roman dupa modele de import adaptate la interesele fostilor si actualilor privilegiati si a bisnitarilor. Loviturile de stat contra strazii sint dublate de lovituri economice cum ar fi [U][COLOR=#b22222]Decretul 54/90 care a permis specula de imbogatire rapida a privilegiatilor[/COLOR][/U]. Conducatorii lasati la cirma intreprinderilor le decapiteaza pentru a le vinde pe preturi simbolice rudelor si amicilor si fac inginerii cistigatoare exportind in favoarea comerciantilor straini. [U]De aceea nu e suportata alternativa Cojocaru care ar frina aceste jafuri[/U]. Privatizarea e temporizata pentru a permite capitalului oligarhic sa se acumuleze prin manevrele expuse, pentru a putea cumpara pe nimic cei 70%. Rezultatul va fi un capitalism de extrema-dreapta (realizat de fosta extrema stinga) cu 2 clase, de tip latino-american.

/ [B][U][I]Banii de drept si salariul de fapt[/I][/U]. Dan Mocanescu[/B]. Nomenclatura din productie (maistri etc). Datele privind starea agentilor economici sint ascunse sindicatelor. Materiile prime nu mai pot fi gasite intern si extern nu exista valuta. Toate astea inavutesc pe cine trebuie.

/ [B][U][I]Reforma de la Maglavit[/I][/U]. Cristian Mihail.[/B] [B]O sinteza remarcabila a procesului de jefuire si pauperizare a populatiei in favoarea nomenclaturii priviatizate[/B]. Al treilea guvern Roman nu schimba orientarea "reformei". [COLOR=#000000]Partidele de opozitie fac figuratie, nu-si mai amintesc nici macar propriile platforme[/COLOR], care au preluat partial programul Cojocaru. [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: [I]Dar [B]cind au vrut ele improprietarirea generala?[/B][/I]].[/COLOR] Tranzitia a amplificat marasmul comunist: concesii salariale electorale, irosirea unor miliarde de dolari, [U][COLOR=#b22222]decret lege 54/90[/COLOR][/U] [U][COLOR=#b22222]pentru a da posibilitatea imbogatirii unora pe baza marfurilor de stat, dezorganizarea economiei in numele descentralizarii si legii 15[/COLOR][/U], tolerarea contrabandei, scurgerii avutiei nationale spre exterior in folosul unor intermediari pe baza unor preturi interne neracordate, [U]absorbtia restului de capital din miinile populatiei pentru a nu putea participa la impartirea avutiei nationale[/U], import de capital si export de produse prin functionari etatisti si intermediari necinstiti, liberalizarea preturilor in conditii monopoliste secatuind pusculitele populatiei, refuzul arogant al dialogului cu reprezentantii populatiei jefuite, [COLOR=#b22222][I][B]" Actuala politica de dreptate a FSN -ului este menita sa asigure reciclarea accelerata a fostei (macro si micro) nomenclaturi de stinga intr-o oligarhie a capitalului, pe seama saracirii progresive a maselor largi "[/B][/I][/COLOR].

/ [U][I][B]Scenariul celor 30 de procente[/B][/I][/U]. [B][COLOR=#006400]Constantin Cojocaru[/COLOR][/B]. [B]Explica capcanele [U][COLOR=#b22222]Legii 15 /90[/COLOR][/U][/B]. [B]Nu se aplica 30% decit societatilor comerciale. Ramin regiile autonome, stabilite de guvern[/B] (60% din total, fara a socoti si terenurile) [B]care duc procentul real al improprietaririi la 12%[/B]. [B]Distanta in timp dintre acordarea bonurilor si concretizarea in certificate combinata cu inflatia[/B] [[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial]: [COLOR=#0000cd][I]Iata deci ce rol de sifonare a avut aceasta![/I][/COLOR]] [B]va reduce procentul real la 3%[/B]…Este evident pe de alta parte ca nu exista capital financiar cinstit pentru a cumpara cei 70% din 10 000 miliarde lei. [COLOR=#006400][B]Concluzia se impune[/B][/COLOR].

[[COLOR=#b22222]National[/COLOR] (nr 3 mai 1991)] / [U][I][B]Invitatie pentru specialisti[/B][/I][/U]. La 29 aprilie, [COLOR=#006400][B]reprezentantii cartelului ALFA au explicat timp de 3 ore propunerea de privatizare Cojocaru - sustinuta de ALFA[/B][/COLOR] - lui [B][COLOR=#b22222]Ion Iliescu[/COLOR][/B] [B]care a decis ca pe 10 mai sa aiba loc un dialog intre sustinatorii privatizarii[/B] [B][COLOR=#006400]Cojocaru[/COLOR][/B] ([B]Constantin Cojocaru[/B] si [B]Bogdan Hossu[/B]) si citiva membri ai Academiei, a Institutului National de Cercetari Economice : [COLOR=#b22222]Tudorel Postolache[/COLOR], [COLOR=#006400]Anghel Rugina[/COLOR], [COLOR=#b22222]Costin Chiritescu[/COLOR], [COLOR=#b22222]Mircea Ciumara[/COLOR], etc.

[ [U][COLOR=#b22222][I][B]Atacul academic[/B][/I][/COLOR][/U]. [I][B]Dezbaterea de la Casa oamenilor de stiinta[/B][/I] (din data de 10 mai 1991)] [B]Criticile aduse solutiei Cojocaru de Tudorel Postolache si Angel Rugina[/B]. /[B] Apararea ALFA. Bodan Hossu[/B] : [I][B]"Recent un domn ministru ne-a spus ca singura sansa pentru o intreprindere romaneasca este sa vina un strain sa o cumpere. Pina acum se spunea ca nu ne vindem tara"[/B][/I].

[B]Constantin Cojocaru[/B]. Respinge una cite una criticile aduse programului sau aratind ca sint speculatii inconsistente teoretic si favorabile imbogatirii nomenclaturii pe spatele poprului roman. Chiar si o intreprindere fara beneficii (si fara pierderi) poate realiza un important rol productiv si social si are o valoare. Iar daca are pierderi continuu, proasta ei administrare va fi amendata prin faliment. Rentabilitatea depinde foarte multi factori, unii extreni cum ar fi preturile, care fac loc la evaluari manipulatorii. Nu exista piata libera fara concurenta. [B]Citeaza opinia lui Milton Friedman[/B] : [I]actiuni impartite populatiei, nu transmitere a averii catre straini[/I]. [I]In prezent numerarul in circulatie pare de 100 miliarde, depunerile la CEC 200 miliarde sume care, nu au cum face fata nevoilor achizitiei prin vinzare, mai ales daca se tine cont si de inflatie.[/I]

/ [I][B][U]Cartelul Alfa in lupta pentru capitalul national[/U]. Laurentiu Solomon[/B][/I]. [B]Pe 16 mai au avut loc lucrarile conferintei cartelului ALFA. Directiile de actiune[/B]. Se cere demiterea guvernului Roman si formarea unui guvern competent.

/ [B]Hotarirea conferintei nationale a cartelului sindical ALFA.[/B]
[B]1[/B]. Demiterea primului ministru si a guvernului sau :

[B]2[/B]. Formarea unui alt guvern competent c[B]u urmatorul program social-economic minimal la Trecerea rapida si masiva a capitalului national in proprietate individuala prin improprietarirea actualilor cetateni ai Romaniei cu capitalul acumulat in anii comunismului din munca lor si reconstituirea micilor proprietati nationalizate sau colectivizate[/B].

[B]b.[/B]) [U][COLOR=#b22222]Stoparea imediata a procesului de transformare a nomenclaturii vechi si noi in oligarhie financiara[/COLOR][/U], [U][COLOR=#b22222]pe seama averii natiunii[/COLOR][/U] si recuperarea averilor insusite prin tranzactii ilegale si inechitabile cu capitalul statului

[B]c.[/B]) Oprirea procesului de inchideri de unitati si de concedieri, refacerea imediata a puterii de cumparare a salariilor, restabilirea urgenta a functionarii mecanismului economic national []

[B]3[/B]. Demiterea conducerii actuale a TVR In caz de neindeplinire a cererilor- se va trece la o greva generala. [COLOR=blue][IR: [I]Aceasta hotarire, sustinuta de masa sindicalistilor de la Alfa taie orice retragere celor care pretind ca distrugerea Romaniei a fost o eroare neintentionata[/I]]"[/COLOR]

[[COLOR=#b22222]Cotidianul[/COLOR] (13 noi 91)] [U][I][B]Am o mare temere: sa nu se instaureze dictatura sindicala in Romania[/B][/I][/U] ([B]interviu cu Mircea Sevaciuc, presedintele Aliantei Confederative Intersindicale Fratia luat de Cristian Rauţu[/B]). Nu e mirat ca CNSRL de extrema stinga s-a unit cu Fratia - de extrema dreapta. Dar Alfa nu trebuia sa se compromita. [B]S-a opus formarii unui partid al sindicalistilor[/B] (initiative a lui [B]Claudiu Iordache[/B] si a lui [B]Constantin Cojocaru[/B]). Au fost reabilitati cei de la 15 noi. 1987 intr-un proces, in urma unui protest de 27 zile in fata Senatului in care a cerut si lista informatorilor securitatii si demiterea conducerii televiziunii. [B]Ilie Costache[/B] de la "[I]Dreptatea noua"[/I] a fost printre cei care i-au chinuit (declara dl Fitiki care l-a recunoscut)

[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][[COLOR=#b22222]Expres[/COLOR] [/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial](21-27 ian 1992)] [U][I][B]Mineriada Sindicala. Suspiciunile intre sindicate[/B][/I][/U]. Cocosii se bat in fata executivului (sefii lor, dialogind cu guvernul in CNC sau in comisia mixta). Trei crai de la rasarit - prezentarea unor aspecte indoielnice din cariera liderilor Fratia, Alfa si CNSLR. Interviu cu Claudiu Iordache- care s-a pus la dispozitia sindicatelor pentru initiative legislative, initiind si un partid [COLOR=#006400][I][B]"Solidaritatea sociala"[/B][/I][/COLOR] impreuna cu Constantin Cojocaru. [COLOR=blue][[/COLOR][/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#006400]Ioan Rosca[/COLOR] ([COLOR=#b22222]IR[/COLOR])[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=blue]: Multi[I] au esuat in milul combinatiilor dubioase, dupa ce au incercat lucruri meritorii, fara a fi sprijiniti[/I]].[/COLOR]
[/FONT][/SIZE]
[SIZE=3][FONT=arial][[URL="https://web.archive.org/web/20100128103629/http://www.variantacojocaru.ro/?p=6#comments"]March 25th, 2009[/URL]]
[/FONT][/SIZE][SIZE=3][FONT=arial][COLOR=#000000]*[B]Ω[/B]*-_*[B]Ω[/B]*_-*[B]Ω[/B]*[/COLOR][/FONT][/SIZE]