Chitu Constantin

Am inserat azi, 01 septembrie 2012, un comentariu (purtand un titlu modest de “opinii”) la articolul dlui Cristian Campeanu, jurnalist la Romanai libera, articol ce se intituleaza “Basescu s-a vandut strainilor. Pe cand suspendarea din UE si NATO?”. ...Iata-l:

Dincolo de aparenta unei analize seriose a situatiei politicii romanesti, in acest articol regasim, de fapt,o incercare de persiflare si aruncare in derizoriu a problemelor romanesti. Cand identifici pe Basescu cu interesele Occidentului (care, fie vorba intre noi, chiar e o coada de topor occidentala si asta indiferent cat ati incerca dvs sa bagatelizati acest lucru), ceea ce-ar insemna ca daca nu-i Basescu la “pupitrul” de la Cotroceni, gata, ne-am si “lins pe bot” de fericirea “societatii de consum”, de paradisul “empireului” occidental, de itinerariul istoric si idilic al Romaniei in NATO sau Uniunea Europeana, de accesul la “lumea buna” (adica lumea de snobi; lumea care, vorba lui Nietzsche, a descoperit fericiera, sensul ei consumatorist), la civilizatie, la umanitatea etc, etc, etc. Astfel de prezumtii, false dupa parerea mea, ale conditionarii ramanerii lui Basescu la Cotroceni, conditie ca sa fim in gratiile Occidentului, sa fim pe placul Occidentului, sunt inventii teoretice ale celor ce-au sustinut si sustin “banda politica” numita PDL.

Mentionez, ca o paranteza, ca “Marea Finanta Mondiala” (cum ar fi, ca un exemplu de mai mare notorietate, FMI), la care faceti referire, nu e decat “mana” care scoate castanele din foc in interesul marilor popoare occidentale, institutii care nu reprezinta altceva decat intrumentul modern (sau “armata moderna”) al dominarii popoarelor mici de catre cele mari prin “sabia monetara”. Azi, interesele marilor popoare, motivate de vointa lor de putere, care vointa de putere vine din strafundurile naturii instinctuale si animalice ale omului, nu se mai apara prin interventiile armate, prea costisitoare intr-o lume insurubata in valorile eficientei, ci prin instrumental chirurgical numit “finante” (sub forma de imprumuturi). Aceasta noua “armata”, cea a lumii financiare, ce se recomanda, pentru a ne insela vigilenta, ca modesti “reprezentanti”, e o forma de conditionare a mentinerii unui anumit nivel de trai, fals si iluzoriu, intruchipate intr-un consum al generatiilor de azi si platit de generatiile ce vor venii, in special prin instrumentarul “cursului de schimb” valutar, conditionare ce merge chiar pana la santaj economic.

Rostogolirea cursului de schimb ca un bolovan pe povarnisul istoriei, un fel de a ti se da sah politic cu piesa “cursului valutar”, reprezinta de fapt bicul aratat celor ce indraznesc sa nu se supuna noilor stapaniri (occidentale). V-as da numai un exemplu din istoria poporului roman, pentru ca istoria ramane singurul martor al trecutului, istoria e momoria care ne ajuta sa intelegem prezentul si mai ales sa anticipam viitorul, si care ma ajute si pe mine sa-mi exemplific (sau argumentez) ideea. Vreme de patru secole, puterea Semilunei, puterea otomana, n-a urmarit alceva in tarile romane decat banul. De altfel aceasta dominare, vreme de patru secole, a otomanilor in spatial carpato-danubian, a si resusit sa ne perverteasca sufletele si constiintele, consecinte psihologice ale caror ponoase inca le mai tragem si azi prin proastele moravuri (prezente si azi in societatea romaneasca) insuite in perioada respectiva. Inca mai mult, Matei Basarab, domnitor al Tarii Romanesti, chiar si-a permis sa arate otomanilor intr-o mana sabia si in cealalta banul, vrand sa spuna, prin asta, ca turcii au de ales intre sabie si bani, intre razboi si banii necesari pentru sustinerea propriei sale armate. Cu alte cuvinte, scopul razboiului otomanilor cu tarile romanesti nu era sa ne cucereasca, sa ne ocupe tara sau s-o “integreze” (cuvant la moda azi) in imperiul lor. Nu, scopul lor era sa ne ameninte cu razboiul, iar asta numai ca sa ne bagam mintile-n cap, si, infricosati, sa ne mulga de resursele banesti (sub forma de aur) si materiale in scopul consolidarii si sustinerii financiare a marii armate otomane. Asta a facut ca tarile romanesti, in toata acea perioada, in special in perioada fanariota (cum si noi traim azi “fanariotismul” modern, de factura occidentala) sa se auto-perpetueze saracia si asta a dus la inapoierea si pauperizarea poporului roman.

Nu mai vorbim de faptul ca in 1812, imperiul otoman, desi obligat sa apere granita Moldovei pentru banii primiti, a preferat sa ne “vanda” la masa verde a intelegerilor, pentru a evita razboiul cu ambitioasa si tiranica putere ruseasca, jumatate din Moldova (adica Basarabia); gest ramas si azi, ca un precendent istoric, cu consecinte dramatice pentru integritatea neamului romanesc sub aceeasi umbrala politica. V-am adat acest exemplu, pentru a va demonstra, ca de convins stiu ca nu va pot convinge, ca nici Occidentul in general, si nici SUA in special, nu urmaresc altceva decat ceea urmareau otomanii in perioada medievala a tarilor romane.

Din acest motiv va recomand sa nu va mai faceti dvs iluzii in privinta Occidentului. Doar metodele difera, scopurile sunt identice. Turcii operau cu bisturiul, uneori si cu “barda”, iar occidentalii cu … laserul financiar. Poate ca va intrebati de ce avem opinii asa de diferite din moment ce realitatile sunt unele si aceleasi. Asa au ajuns sofistii greci sa creada ca, pana la urma, de vreme ce realitatea e una si aceeasi iar noi avem pareri diferite asupra ei, insemna ca nu exista niciun adevar universal, si ca tot ce conteaza este arta convingerii, retorica pusa in slujba interesului. De aceea se si zice pe la francezi: “c’est du grec pour moi”. Dvs aveti o viziune dogmatica asupra societatii in care traim noi azi, in timp ce eu (asta e tot o dogma, recunosc) am una de factura nationalista. Eu nu ma las ispitit sau dominat de paradigmele globalismului, ci incerc sa subordonez paradigma economica interesului national; adica sa “integrez” dogma doctrinara in dogma interesului national, pe cand dvs vreti sa integrati dogma interesului national in dogma globalista.

Dvs va iluzionati ca daca principiile ce guverneaza relatiile internationale de azi, principii integratoare cum am spus, globaliste, au facut posibil un nivel trai relativ acceptabil in tarile lor, atunci asta ar fi o garantie suficienta ca, aceleasi principii, implementate si la noi, ca un fel de grefa doctrinara, vor da acelasi rezultat. Altoiul nu se prinde pe orice fel de port-altoi. Ca sa demonstrez acest adevar simplu, mi-ar trebui probabil sa scriu o carte, nu un simplu si banal comentariu pe ziarul dvs. E o ipoteza gresita, dle Cristian Campeanu. Dsv stiti din economie numai teoretic, din carti, pe cand eu inteleg economia din practica. Chiar daca teoretizez eu pe pagina ziarului dvs din cand in cand, prin acest gen de eseuri scurte, sa stiti ca sunt un om pragmatic. Teoretizarea e pentru mine mai mult un hobby, o evadare din lumea practica si concreta, evadare care-mi ofera o gura de oxigen; mai ales pentru un spirit insetat de alte intelesuri ale lumii decat cele ale existentei materiale.

Cu ceva timp in urma am citit romanul neterminat al lui Marin Preda: Delirul. Personajul principal, Stefan al lu’ Parizianu, figura inspirata tot din urbea natala a autorului, din satul Silistea. Gumesti al lui Marin Preda, devenise ziarist. Trimis pe frontul din rasarit, in mijlocul vulcanului rusesc, ce arunca in aer schijele plumbului aducatoare de moarte, ca sa relateze faptele, el se confrunta cu o izbitoare discrepanta intre ceea ce-i cerea patronul lui (si atunci erau tot patroni pe la ziare, ca si azi) sa scrie si realitatea vazuta si traita de el pe teren, in mijlocul soldatilor cu care intra intr-o compasiune fireasca, intrucat manca din aceeasi gamela cu soldatii. El vedea in vartejul razboiului, fiind prins in “armaghedonul” marilor imperii, fascist si comunist, mortii, ranitii, dureri, suferinte, atrocitatile razboiului, schiloditii, exploziile care cioparteau trupurile soldatilor, in timp ce patronul ii cerea sa descrie, idilic, cu lux de amanunte, eroismele soldatilor romani in marea inclestare cu Rusia Sovietica.

Atunci a inteles ca are de ales intre a-si castiga o paine din scris, ca jurnalist de front, si a se exprima pe sine, ca om. Eu, spre deosebire de dvs, nu traiesc de pe urma scrisului si asta imi ofera libertatea exprimarii opiniilor. Eu gandesc si scriu doar din perspectiva Romaniei, asa cum inteleg eu interesului poporului roman (nu interesul populatiei, sa nu fiu inteles gresit, ci al poporului, ceea ce e cu totul altceva) si constat ca, in acest moment conjunctural, integrator de economii si integrator geostrategic de tari, Romania pierde teren, e in dezavantaj, e in picaj, in vrie. Pe Basescu, “presedintele Masa-verde” (cum il numea CT Popescu) il vad ca pe domnii fanarioti ce faceu jocul imperiului otoman, a caror singura treaba pe aici era sa “organizeze” spolierea poporului si sa dea banu’ turcului.

Dvs aveti o viziune dogmatica, intrucat plecati de la ipoteza unui sistem economic care a dat rezultate in alte tari, pe cand eu plec de la realitatea concreta care contrazice, faptic, ipotezele dvs teoretice. Sa nu cumva sa credeti ca nu inteleg paleta doctrinelor economice liberale, asemeni margelelor asezate pe siragul istoriei, ca as fi un neinitiat in acest domeniu, pentru ca va inselati. Tocmai pentru ca le-am inteles (e vorba de doctrine) in spiritul lor, nu in litera lor, le contest si constientizez ca sunt in dezavantajul nostru. A forta o realitate romaneasca sa incapa in dogmele de azi, paradigme economice considerate un fel de pat al lui Procust pe care asezi tarile (“integrate”), dogme integratoare economic si promovate azi cu obstinatie in “lumea buna”; desi rezultatele ne demonstreaza ca intinerariul politicii economice (a liberului schimb) a Romaniei e unul gresit si ca asta nu e posibil decat cu pretul dezastrului si inrobirii poporului roman pe termen lung.

Oricat ati incerca dvs sa cosmetizati aceste dogme economice, de sub stratul cosmetic tot se vor face vizibile ridurile unei nefaste politici economice, ridurile imbatranirii, brazdele tenului arat de timpul ce nu iarta pe nimeni. Eu nu vreau, fiind un spirit liber si “neintegrat”, sa integrez Romania in dogme, ci dogmele sa le integrez in Romania, sa le corijez si sa le adaptez pentru a se potrivii pe matricea economica a Romaniei; asta e diferenta intre mine si dvs.

Chitu Constantin

Comentariu/opinii la editorialul : http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/basescu-s-a-vandut-strainilor-pe-cand-suspendarea-din-ue-si-nato-275507.html

*********