• Journal

    by

    La 23 septembrie 2013, au început audierile la Comisia specială pentru Roşia Montană. Pro şi contra proiectul Roşia Montană.
    Audieri la Comisa specială:

    # Vineri 11 octombrie 2013, Membri ai societăţii civile, ai patronatelor şi sindicatelor au fost audiaţi, vineri, de parlamentarii din Comisia specială pentru Roşia Montană
    # Joi, 10 octombrie 2013, parlamentarii din Comisia specială pentru Roşia Montană au audiat mai mulţi experţi.
    # Profesorul Victor Mocanu - decanul Facultaţii de Geologie și Geofizică, reprezentanţii Conversmin, Nicolae Stanca - fostul director al Regiei Autonome a Cuprului Deva şi Mihail Ianaş - fostul şef al ANR au fost audiaţi, miercuri, 9 octombrie 2013, de Comisie.
    # Marţi, 8 octombrie, Comisia i-a audiat pe ministrul Agriculturii, Daniel Constantin şi pe reprezentanţii Institutului de Geologie.
    # Luni, 7 octombrie, au fost audiaţi ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri și Turism, Maria Grapini şi ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
    # Bisericile, Academia Română şi Uniunea Arhitecţilor sunt împotriva proiectului de la Roşia Montană. Audieri, vineri, 4 octombrie.
    # Joi, 3 octombrie, în faţa Comisiei Speciale au fost reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation. Dragoş Tănase, directorul general al RMGC, a prezentat avantajele pe care ar urma să le aducă acest proiect în cazul în care ar fi pus în practică.
    # Miercuri, 2 octombrie, Comisia specială i-a audiat pe vicepremierul Liviu Dragnea şi pe Jack Goldstein, un băimărean, inginer chimist, cercetător, conferenţiar şi profesor în domeniul metalelor rare, care a prezentat o tehnologie de extragere a aurului fără cianuri.
    # Marţi, 1 octombrie, la Comisia specială a fost audiat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.
    # Luni, 30 septembrie, Comisia specială i-a audiat pe ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova şi pe ministrul Justiției, Robert Cazanciuc. Tot luni, şeful SRI, George Maior, şi şeful SIE, Teodor Meleşcanu, au fost audiaţi de Comisia pentru controlul SRI.
    # Pe 26 septembrie, la Palatul Parlamentului au avut loc discuţii între Comisia specială pentru Roşia Montană şi reprezentanţii protestatarilor din Piaţa Universităţii şi ai ONG-urilor care se opun proiectului minier.
    # Pe 24 septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a explicat Comisiei de ce nu a dat acordul de mediu pentru proiectul Roşia Montană.
    # În prima zi de audieri, 23 septembrie, la Comisia specială pentru Roşia Montană a fost invitat ministrul Culturii. Daniel Barbu a explicat care este situaţia patrimoniului Roşia Montană.
    ***

    Comisia parlamentară privind Roşia Montană a lansat, odată cu startul audierilor, site-ul http://comisiarosiamontana.ro./articole.htm
    Deopotrivă cei care contestă şi cei care susţin proiectul Roşia Montană pot trimite mesaje pe site. Pe aceeaşi pagină web, puteţi vedea componenţa Comisiei speciale pentru Roşia Montană
    .

    Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.
    Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roșia Montană.
    ***

    Nota: La sfarsitul culegerilor exista un REPERTORIU, unde sunt integrate cateva sute de linkuri (redirectionari) spre texte legate de Roșia Montană, publicate in diverse spatii web... Lista va fi actualizata periodic!

    Parlamentarii din Comisia specială pentru Roşia Montană au audiat, joi 10 octombrie 2013, mai mulţi experţi


    Constantin Cojocaru, economist:
    # Statul român are în acest moment cele 2 miliarde de euro de care ar fi nevoie pentru începerea exploatării zăcămintelor auro-argintifere de la Roşia Montană. Are aceşti bani, însă ei sunt folosiţi de către BNR în contradicţie cu interesele naţionale…
    # Avem posibilitatea să nu ne mai mulţumim cu firimituri, rămăşiţe. Vă rog să luaţi în considerare datele certe!
    # Resursele naturale trebuie scoase din mâna celor care aleargă după profituri imediate!
    # Proiectul este contrar intereselor financiare prezente şi viitoare ale poporului român.
    # Expunere de Motive la Legea privind îmbunătăţirea structurii rezervelor internaţionale ale României

    Constantin Cojocaru (presedinte Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor MCC, Partidul Poporului PP-LC ), înregistrarea VIDEO a audierii în Comisia specială pentru Roşia Montană:



    2.) ::
    VIDEO Cojocaru Constantin despre Roşia Montană - TVR News : AICI


    Ioan Ghişe, senator:
    # Am depus două proicte de lege împreună cu Constantin Cojocar legate de Roșia Montană
    # Întâi de toate, sper că veți ține cont de aspectele de neconstituționalitate ale proiectului de lege.
    # Potrivit legii 590 din 2003, subiectul pentru care dvs trebuie trebuie să faceți raport reprezintă obiectul unui contract de stat, în opinia mea nu este necesar un proiect de lege.
    # Miza proiectului este mai mare decât estimările.
    # Noi, ca politicieni, avem obligația să lăsăm generațiilor viitoare un mediu sănătos și o țară, dacă nu se poate mai bună, măcar în condițiile în care se află acum.
    # Aici este miza ca unii să ia banii și să lase cianurile.
    Ioan Ghişe - Senator PNL - înregistrarea VIDEO a audierii în Comisia specială pentru Roşia Montană: AICI

    ***

    Ilie Şerbănescu, economist:
    # În cazul Roşia Montană există o diversiune în ideea de a opune economicul ecologicului. Nefericirea acestui proiect, vulnerabilitatea şi precaritatea lui se află în domeniul economic.
    # S-a creat în mod diversionist ideea că cianurile nu sunt aşa de rele şi dăm drumul proiectului. Dumneavostră credeţi poveştile celor de la RMGC, că se vor alege doar cu 1,5 miliarde. Pentru asta traverseaza ei Oceanul?
    # Problema redevenţei este o chestiune inventată.
    # Există resurse pe care mai bine le laşi în pământ, pentru că te alegi cu nimic!
    # România este o ţară sub-dezvoltată. Ceea ce i-a mai rămas sunt resursele. Cu ce se va alege: cu o poluare în plus.
    # Cel care exploatează are voie să exporte produsul obţinut oriunde!
    # Nu este o diversiune când se spune că dăm drumul la gazele de şist şi în felul acesta rezolvăm problema independenţei energetice? Cum să rezolvăm această problemă dacă aceste gaze nu ne aparţin? Iată un exemplu care nu e Roşia Montană. Nu am nimic cu Roşia Montană, ci cu grila actuală de exploatare.
    Ilie Şerbănescu - înregistrarea VIDEO a audierii în Comisia specială pentru Roşia Montană:
    AICI
    ***
    ...

    In textul dedicat taxelor si impozitelor, am aratat ca "obligatiile" fiscale pot fi un instrument de manipulare a clasei perdantilor de catre clasa profitorilor. Am semnalat si legitima aparare a victimei, fata de abuzurile statului. Revin aici cu un exemplu, legat de luarea in posesie a pamintului- dupa 1989, pentru a ilustra folosirea darilor pentru perpetuarea saraciei. Nu am spatiu (timp) sa descriu amanuntit cosmarul trait de cei ce au primit o bucata de pamint, ca retrocedare a suprafetelor confiscate de regimul comunist. Tergiversarile, minciunile, hartuirile, inselatoriile, jaful- la care s-au pretat sacalii (ce trebuiau sa aduca detinatorii de drept la exasperare si lehamite- pentru a pune mina pe pamintul lor). Ma voi referi mai ales la costul ridicat al formalitatilor (bani, timp, energie)- ca instrument folosit de Mafie pentru descurajarea proprietarilor. Vreau sa arat rolul criminal al unui stat aflat la remorca profitorilor.

    Cel ce a vrut sa ajunga stapin pe hectarul de pamint recuperat (valorind -pe atunci- 100 de dolari), a trebuit sa lupte ani de zile cu comisiile de masurare strimba, re-masurare si post-masurare (in cautarea suprafetelor evaporate), sa se masoare in nervi cu comisiile de improprietarire si de eliberare a titlului, sa mobilizeze birourile unde se fac hartile de tip A (dupa inca o vizita la pamint), sa negocieze cu notarii care pregatesc dosarul inscrierii la cadastru (dupa alte formalitati, aprobari, vizite la pamint si treceri pe harti de tip B), sa trateze cu primariile la care se face inregistrarea (completind noi formulare), sa indure sau sa "sara" umilitoarele "cozi". Daca titlul s-a dat unor mostenitori, mai trebuia sa treci de procesul de iesire din indiviziune si de partaj –ambele ridicind si mai sus pretul obtinerii hectarului... ramas de la bunic. Un alt timp a trebuit petrecut la judecatoriile si tribunalele unde puteai sa infrunti activistul de partid care a primit titlu pe pamintul tau (si judecatorul caruia acesta i-a dus deja porcul de rigoare).

    ...

    Opinia cetăţeanului Ioan Roşca privind PROIECTUL DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI, promovat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 1: Statul român (actual)
    (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
    (2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
    (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
    (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
    (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    1. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 1 se modifică, astfel:
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) România este patria poporului român, are un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile individuale, libera dezvoltare a personalităţii umane, pluralismul politic, dreptatea, dragostea pentru semeni, pentru neam şi pentru ţară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de iniţiativă, cumpătarea şi economisirea reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor milenare ale poporului roman, şi sunt garantate.”

    Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului şi al separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executuvă, judecătorescă, mediatică şi financiară - în cadrul democraţiei constituţionale.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al.1 De tranşat relaţia suveranităţii cu subordonarea faţă de UE (limitele în care se poate impune poporului român să adopte legi pe care nu le doreşte) - vezi şi art. 11
    al. 2 Forma de guvernămînt este aceea pe care o alege poporul român, prin referendum - dedicat numai acestei chestiuni
    al. 3 De adăugat: Legile trebuie să operaţionalizeze eficace aceste garanţii, ca să aibă legitimitate.
    al. 4 De adăugat: Scopul activităţii politice este întărirea puterii cetăţeanului corect informat, facilitarea democraţiei directe, combaterea falsei reprezentări.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    ...

    Page 4 of 7 FirstFirst 1234567 LastLast