Constantin Cojocaru

Cu ceva timp în urmă, atrăgeam atenţia asupra faptului că Mugur Isărescu a ieşit la vânat, respectiv, la vânarea funcţiei de Preşedinte al României (AICI). La mai puţin de o lună de la acea manifestare, în care ne transmitea mesajul că România nu are altă soluţie decât să apeleze la capitalul străin, sugerând că el este „trimisul” care ne poate aduce această nouă „infuzie” de lapte şi miere, de data aceasta, Guvernatorul BNR lansează un atac direct şi total împotriva scandalului politic din România, de care se „delimitează”, scandal care, în opinia sa, se face vinovat de deteriorarea situaţiei economice a ţării, exprimată, direct, de deprecierea monedei naţionale.

Iată, câteva extrase publicate de Hotnews.ro, pe data de 6.08.2012, din această rafală de focuri trase asupra clasei politice de vânătorul funcţiei prezidenţiale.

"Insist", “subliniez”, "avertizez”. Rareori Mugur Isarescu foloseste asemenea cuvinte in discursurile sale, insa luni expresiile respective au abundat. Fara menajamente prea multe, Isarescu a avertizat ca a venit momentul ca politicieniii sa puna capat scandalurilor care deja au afectat si vor mai afecta si lunile urmatoare evolutia leului in fata euro”.

“1.) Politicienii sa se aseze la masa discutiilor si sa gaseasca solutii. Politica este arta dialogului, nu? Cine nu ştie să dialogheze poate să meargă acasă nu să ne scoată pe noi din casă”.

Deci, politicienii, adică cei care conduc, astăzi, România, sunt invitaţi să meargă acasă, să nu ne scoată pe “noi” din casă. Altfel spus, Mugur Isărescu, nu face parte dintre politicienii, care “nu ştiu să dialogheze”. El face parte dintre “noi”. El nu a fost prim-ministru, în perioada în care s-au pus bazele vânzării, către străini, a capitalului românesc, inclusiv ale celui bancar, el nu conduce, de peste două decenii, BNR, componentă a statului român, care a generat şi întreţinut inflaţia, prin care capitalul românesc a fost pus pe butuci, gata să fie cumpărat, pe nimic, de străini şi de guvernanţii autohtoni, în mijlocul cărora s-a aflat tot timpul. El face parte dintre “noi”, noi cei pe care politicienii, colegi ai domnului Guvernator, ne-au “scos” din fabricile, uzinele, hotelurile şi băncile noastre, pe care le-am construit cu sudoare şi cu multe privaţiuni.

“2.) Scandalul politic depreciaza leul. Tensiunile interne s-au vazut in mod cert asupra evolutiei leului”.

Nu, domnule Guvernator. Nu scandalul politic depreciază leul. Pe termen lung, leul este depreciat din cauza deficitelor balanţei comerţului exterior al ţării, deficite determinate, la rândul lor, în principal, de trecerea capitalului naţional în proprietatea străinilor, Pe termen scurt, leul este depreciat, sau apreciat, ca urmare a intervenţiilor BNR pe piaţa valutară, prin care aceasta cumpără şi vinde lei, sau valute, prin care influenţează cursul de schimb, cu dublu scop:

a), financiar, să umfle ...

…Mugur Isărescu a simţit că se tulbură serios apele în politica românească şi a ieşit, încă o dată, la vânat. La vânarea funcţiei de Preşedinte al României. Văzând el că cele două tabere ale “clasei poltice” se fac tot mai mult de râs în faţa electoratului că, practic, nici una dintre ele nu este în stare să prezinte candidaţi credidibili pentru Palatul Cotroceni, că se mănâcă între ele, în timp ce traiul românului devine tot mai insuportabil, a hotărât să iasă la bătaie şi să le arate românilor că există cineva care ŞTIE, care cunoaşte problemele reale ale ţării, problemele economice, care este preocupat de creşterea economică, a numărului locurilor de muncă, de investiţii, de productivitate, de stabilitatea leului, nu de lupte politice păguboase pentru ţară. Aşa că a organizat o dezbatere, evident, ultraştiinţifică, intitulată „Mugur Isărescu şi invitaţii săi”, la care a invitat toate massmedia din România, care să aducă la cunoştinţa poporului ideile salvatoare ale guvernatorui Băncii Naţionale a României.

Redau, cu ghilimele, enunturi din textul declaraţiei făcute, cu acest prilej, de guvernator(VEZI LINK de redirectionare spre textul, integral in finalul analizei).
***
1.) Deci, domnul guvernator începe prin a ne spune nişte abc-uri ale ştiinţei economice, anume că România are nevoie de creştere economică, că nu putem avea creştere economică decât dacă avem creşterea locurilor de muncă şi a productivităţii muncii, iar acestea două nu pot fi obţinute fără investiţii. Până aici, este în regulă.


2.) Mai departe, domnul guvernator ocoleşte adevărul, şi pe cel al ştiinţei economice şi pe cel al economiei româneşti actuale. Domnul guvernator spune că “E clar ca Romania are o lipsa a economisirii si ne trebuie capital strain”.

Prima parte a frazei este corectă. Întradevăr, “România are o lipsă a economisirii”. Aceasta nu înseamnă, automat, că “ne trebuie capital străin”. Aici, domnul academician încurcă lucrurile, conceptele. El vrea să ne spună că neavând economii interne, făcute de cetăţenii români, trebuie să facem apel le economii făcute de străini, pe care aceştia să le investească, adică să le transforme în capital, în România.

Ştiindu-se cu musca pe căciulă, guvernatorul ne spune că “Bineinteles ca am vrea sa fie capital romanesc, dar acest capital romanesc din pacate a disparut.” Ştiu că nu îi face plăcere, dar îi reamintesc domnului academician că acest capital românesc nu adispărut, pur şi simplu. O parte din el a fost transformat în bunuri de lux, vile, jeepuri, iahturi etc, o altă parte în depozite bancare şi cea mai mare parte a fost transferată în proprietatea străinilor, prin aşa-zisa privatizare. Nu îi face plăcere să-i reamintesc aceste lucruri, fiindcă „dispariţia” capitalului românesc ar fi fost imposibilă fără inflaţia din perioada 1990-2000, declanşată şi întreţinută de BNR, cu ajutorul tiparniţei de bani.

3.) Domnul academician ...