L’histoire des paysans a été écrite par les citadins. L’histoire des nomades a été écrite par les sédentaires. L’histoire des chasseurs-cueilleurs a été écrite par les agriculteurs. L’histoire des peuples sans État a été écrite par les scribes du palais. Elles sont toutes répertoriées dans les archives sous le nom de « Chroniques barbares ». (Auteur anonyme cité par J. C. Scott dans le livre « Homo domesticus ») CODEX GINTA, le « cercle de réflexion » des Bergers Libres (infoarchiveginta[AT]codexcybernetique.com), changez [AT] par @
Citindu-l pe dl Radu Portocala( Regionalizarea si federalizarea Romaniei - in planurile Germaniei: Radu Portocala ), caruia ii impartasesc atat convingerile cat si temerile, imi dau seama ca e cat se poate de probabila strategia viclena a Occidentului european, in special scenariul pe termen lung al unei Germanii cu tendinte hegemoniste. Vointa imperialista germana nu pare niciodata resemnata, gata oricand sa fructifice, in scopul lor, o fisura, o bresa, o oportunitate pentru a-si atinge scopul politic. Poate ca de-aia nici nu e intamplator ca Friedrich Nietszche, ca german, cunoscand natura vointei neamului german, a inteles ca in spatele tuturor actiunilor omului sta instinctul de putere, dorinta si placerea de a-ti domina semenul, de a-l lua in stapanire si de a ti-l aservi ca pe un sclav. Imi dau seama ca, de la greci incoace, omul n-a avansat niciun pas in materie de moralitate, de norma etica. Normele etice, cum ar fi si cele ale drepturilor omului, nu-s decat o fardare a unei realitati hidoase, venita din subconstient, a omului in general. Ratiunea, de unde zicem noi ca purced normele etice, prin legile ei norative si impuse ca imperative, cum pretindea Descartes, si mai tarziu Kant, ramane doar o anexa servila a instinctului animalic din om. Aceleasi metehne primitive, de stapanire, aceleasi lacune morale pe care omul le poarta dupa el, de-a lungul istoriei, ca pe o tinichea legata de coada. Zanganitul tinichelei animalice de stapanire ale omului este receptat insa de cei cu “auzul” etic mai dezvoltat, cum e dl Radu Portocala. Descoperirea fortei energetice nucleare distructive, prin fragmentarea nucleului atomului pentru a-i pune energia interioara in libertate, aproape ca a facut imposibil un razboi, unul clasic, cu care omul se obisnuise; de bine, de rau. Sofisticatele arme nuclere sau biologice a facut din razboi, in special in Europa, o absurditate, chiar o imposibilitate. Consecinta acestei descoperiri distructive – anume ca masa este tot energie, o masa posibil a fii convertita in energie si ca valoarea acelei energii este echivalenta cu produsul dintre masa si viteza luminii la puterea a doua – nu putea sa nu aiba efecte si in plan politic. Conceptul “politic” are, la originea lui, un inteles sinonim cu termenul de asociere a oamenilor. Gruparea si asociarea oamenilor, din punct de vedere laic, se numeste politizarea omului. De aici si afirmatia aristotelica “omul, un animal politic”, in sensul ca omul e tot un animal, dar unul care stie sa se asocieze din interes, din nevoia de aparare mai eficace prin punerea in comun a puterii fiecaruia. Intai, oamenii, pentru a se apara, s-au asociat in clanuri, forma asociativa de punere in comun a puterii care mai e valabila si azi in grupurile nomade de oameni. Cand clanul devenea insuficient pentru a face fata amenintarilor din afara, s-au format cete, apoi triburi, apoi popoare si, in sfarsit, in epoca ce-a urmat Renasterii, s-au format ...