Pârcălăbescu Ion

...Au trecut ... zile de cînd am publicat la http://www.piatauniversitatii.com/ne...orial-3-2012-1 raportul "Folosirea statului în jaful funciar comunisto-fesenist", care m-a costat cîţiva ani de studiu, trimiţîndu-l pe email la foarte mulţi activişti civici şi replicîndu-l pe multe grupuri facebook, dedicate căutării unei ieşiri din înfundătura în care se află România. Nu am primit încă nici o observaţie de conţinut, nici o sugestie despre cum am putea depăşi situaţia descrisă, doar cîteva saluturi încurajatoare şi o întrebare globală: "Ce-i de făcut?". Ceea ce mi se pare simptomatic- neliniştitor.

Nu e suficient să fii revoltat, mai trebuie să ştii foarte bine de/pe ce. Inclusiv înţelegînd tributul plătit complexităţii, care ne paralizează mai eficace decît represiunea. Cînd trece dincolo de scara inteligibilităţii, crima nu mai poate fi contracarată clasic, cerînd un uriaş efort de înţelegere sistemică. Ori tocmai de simplitate ne este, firesc, dor…. Şi eu detest alienarea labirintică a intelectului. Şi eu aş vrea să trăiesc la scară umană, scăpînd din mega-muşuroiul mondializant. Dar văd că aripa progresului domesticitor m-ar găsi oriunde aş încerca să fug. Nu pot face altceva pentru coagularea unui sens eliberator decît să încerc explicarea a ce am înţeles, muncind mult, pentru a uşura sarcina altor însetaţi de cunoştere. Resemnîndu-mă la postura de interpret subiectiv al realităţii, care încearcă să stîrnească rezonanţe.

Revin ( întrebîndu-mă dacă în epoca bombardamentului cu mii de mesaje zilnice, mai pot capta atenţia asupra unui text lung şi dens) formulînd întrebari pe care mă aşteptam să le provoace raportul meu, celor care vor să oprească decaderea ţarii şi a omului.

Ştiu luptătorii pentru o Românie curată cum se împletesc mecanismele distructive expuse în raportul meu, provocînd evoluţie socială patologică? Au înţeles activiştii civici cu ce fel de boală se luptă, ce mecanisme degenerative combat, cum se produce degradarea fiziologiei comunităţilor? Sau vor să o ia de la capăt, fără a se mai uita în urmă, sperînd că se poate urca spre viitor cu spatele la trecut? Nu e important să se înţeleagă, ca exemplu de macro-proces nociv, ce s-a întîmplat cu fondul nostru funciar? Cum se poate sprijini explicarea civică, la scară naţională, pentru astfel de subiecte-ţintă? Cum ar trebui reorganizată educaţia şi eliberată media, astfel încît să asigure cetăţenilor dreptul la cunoaşterea faptelor, înţelegerea fenomenelor şi perceperea sensurilor, adică să mărească priza asupra realităţii (în loc să catalizeze evaziunea anesteziantă în "virtualitate"), încît democraţia să nu mai fie o farsă?

Trebuie stavilită presiunea paraziţilor spre vinderea pămîntului românesc străinilor, de către ...